Studiu de caz – obezitate 2.67/5 (2)
2.67/52

0
1635

f75f45065e491a3adc61e72a384867bb_XL.jpg

1. DATE PERSONALE

Nume, prenume- B.Daria

Sex – F

Varsta- 10 ani

2. PREZENTAREA PROBLEMATICII PREZENTE

Pacienta este adusa la psihoterapeut de mama sa deoarece avea o greutate corporala prea mare pentru varsta de 10 ani si dupa opinia mamei nu avea destula perseverenta in a tine un regim alimentar prescris de medic. Mama pacientei este ofiter in port, divortata de 3 ani si in prezent nu are nici o alta relatie cu un barbat.

Copilul a inceput sa ia in greutate dupa divortul parintilor sai si continua sa se ingrase. Daria nu crede ca ar avea o problema care sa necesite psihoterapie, exprimand acest lucru inca din primele momente ale intalnirii. Mama sa insa este ingrijorata din cauza greutatii prea mari a Dariei.

3. DIAGNOSTIC PSIHIATRIC

Nu putem sa emitem un diagnostic psihiatric, obezitatea copilului nefiind insotita de alte manifestari.

4. DESCRIEREA PROBLEMEI SUB ASPECT BIO-PSIHO-SOCIAL

Exista multe teorii cu privire la obezitate si la cauzele sale psihologice. Trecand in revista gama cauzelor psihologice se observa ca in cazul pacientului prezentat acestea se regasesc si explica situatia sa. O explicatie psihologica a obezitatii se refera la inlocuirea unei nevoi, a unei placeri cu placerea mancatului. Indeosebi cauze de ordin afectiv fac persoana sa inlocuiasca dragostea cu un substitut care poate fi mancat. Fetita incepe sa se ingrase dupa divortul parintilor sai, cand pierde relatia cu tatal sau iar contextul de siguranta a familiei se destrama.

Mama Dariei nu doreste sa mentina nici o relatie cu fostul sot si limiteaza intalnirile copilului cu tatal sau pe motiv ca Daria este prea ocupata cu temele scolare pentru a avea timp de intalniri cu tatal care ar avea si o influenta negativa asupra fetei. Acest lucru ne poate duce la simbolistica de inglobare a tatalui prin cresterea in greutate a Dariei.

Un alt motiv al obezitatii identificabil si in cazul descris este prezenta rolurilor la care Daria simte ca nu face fata. Greutatea crescuta este o maniera de a se simti mai mare si mai puternica. Dupa divort, mama fetitei i-a acordat acestuia un rol responsabil astfel incat fata a putut simti nevoia de a fi mai puternica pentru a face fata noilor roluri. Totodata este posibil ca Daria sa se protejeze impotriva unei apropieri prea mari de mama, marind simbolic distanta.

Una din cauze ar putea fi si loialitatea fata de familie. Mama fetitei, dar si bunica sa au o greutate corporala mai mare, fara insa a fi obeze, iar Daria ar putea sa simta nevoia de a arata in acest mod apartenenta familiala. Aspectul alimentar fiind un comportament valorizat in familia mamei si de catre aceasta, copilul gaseste si pretextul de a petrece astfel mai mult timp cu mama. Respinsa de colegii de joaca, fetita era nevoita sa aleaga actiuni de timp liber impreuna cu mama sa, confirmand pozitia de partener a mamei, pozitie atribuita de mama in mod inconstient.

Complexitatea situatiei a impus participarea mamei la programul psihoterapeutic al copilului

5. OBIECTIVELE TERAPIEI

Terapia a avut mai multe obiective:

O1 = Sa restabileasca rolurile fetitei in raport cu mama sa;

O2 = Sa restabileasca relatia fireasca a fetitei cu tatal sau;

O3 = Sa determine un comportament de control alimentar si de greutate a corpului din partea Dariei.

6. CONCEPTUALIZAREA CAZULUI – EXPLICATIE DIN PERSPECTIVA UNEI TEORII PSIHOLOGICE

Modelul ABC (Beck, 1976; Ellis, 1994) /Paradigma cognitiv – comportamentala

A = evenimentul activator, care antreneaza intrega personalitate a individului, este in cazul nostru, divortul parintilor Dariei;

B = convingerile (cognitiile/credintele) persoanei (elementul cognitiv de prelucrare emotionala), in cazul nostru, Daria nu s-a gandit nici o clipa ca parintii sai sa se desparta, si cu atat mai mult, nu si-a imaginat vreodata ca despartirea mamei de tatal sau va duce implicit la despartirea ei, a Dariei de tatal sau, cu care avea o relatie foarte apropiata pana la divort. Convingerile Dariei nu sunt declansate doar de divortul parintilor, (elementul activator), ci mediaza modul de percepere si reprezentare a evenimentului activator, divortul parintilor.

C = consecintele procesarii cognitive a evenimentului activator, si anume: raspunsuri comportamentale biologice/fiziologice si emotionale; in cazul de fata consecintele evenimentului activator, consecintele divortului parintilor Dariei au fost de ordin comportamental si emotional, Daria aratandu-si neputinta de a fi cu tatal sau prin consumul excesiv de alimente, care in final au dus la cresterea spectaculoasa in greutate a fetitei.

Asadar, exista o diferenta clara intre problemele de ordin practic (A) si problemele emotionale (C). Problema practica este reprezentata de situatia- stimul (A). Uneori ea nu poate fi modificata, dar alteori poate fi schimbata prin proceduri specifice.In cazul de fata, divortul parintilor era inevitabil, insa relatia copilului cu ambii parinti este absolut indispensabila, pentru buna, armonioasa dezvoltarea psihica si fizica a copilului. O modalitate de interventie terapeutica, pentru intelegerea rationala a evenimentului activator este rezolvarea problemelor induse de acesta, in cazul nostru, mama trebuie sa inteleaga ca Daria are dreptul sa-si petreaca timpul cu tatal sau, ca are nevoie de acest lucru pentru “a se simti bine (tratament simptomatic), “a se face bine “si “a ramane sanatoasa” (tratament etiopatogenetic). O rezolvarea a problemei practice ar duce la ameliorarea problemei emotionale (C) insa pacienta ar ramane cu vulnerabilitatea cognitiva si ar fi predispusa la recaderi (adica, s-ar simti mai bine, fara a se face bine). Secventa indicata este rezolvarea problemei emotionale disfunctionale, in cazul de fata, lipsa tatalui.In acest fel, Daria va ajunge nu doar sa se simta mai bine, sa aiba grija de alimentatia ei, ci si sa se faca mai bine.

7. PLANUL DE INTERVENTIE – TEHNICI REZOLUTIVE – TIPURI DE PRESCRIPTII TERAPEUTICE

Psihoterapia a vizat atat fetita cat si mama acesteia, uneori impreuna, dar si separat.

Sedinta 1. Anamneza. Stabilirea obiectivelor (sedinta impreuna) ;

Sedinta 2. Identificarea cauzelor. (sedinta impreuna) ;

Sedinta 3. Realizarea unei genograme pentru a constientiza mamei rolul de partener atribuit copilului. Schimbarea rolului copilului (sedinta cu mama) ;

Sedinta 4. Dezvoltarea obiectivelor sedintei anterioare. (sedinta cu mama) ;

Sedinta 5. Stabilirea unui sistem de recompense si pedepse pentru respectarea sau nerespectarea regimului alimentar impus (sedinta impreuna);

Sedinta 6. Exercitii de sugestibilitate (sedinta cu fata);

Sedinta 7. Transa hipnotica. Metafora terapeutica (sedinta cu fata);

Sedinta 8. Transa hipnotica. Control corporal (sedinta cu fata);

Sedinta 9. Evaluarea rezultatelor partiale (sedinta impreuna);

Sedinta 10. Activitate cu mama pentru constientizarea importantei tatalui pentru copil. Constientizarea separarii de fostul sot. (sedinta cu mama);

Sedinta 11. Discutarea si delimitarea rolurilor de sot si tata (sedinta cu mama);

Sedinta 12. Transa hipnotica. Control corporal (sedinta cu fata);

Sedinta 13. Transa hipnotica. Progresie de timp (sedinta cu fata);

Sedinta 14. Finalizarea terapiei (sedinta comuna).

7. MOMENTE SEMNIFICATIVE DIN TIMPUL TERAPIEI

Pe parcursul psihoterapiei atat fata cat si mama au fost receptive si dispuse sa colaboreze autentic. Daria a inteles repede legatura dintre terapie si problemele ei, reactionand foarte bine la exercitiile de sugestibilitate. De altfel, varsta pe care o are este foarte potrivita pentru o astfel de abordare terapeutica, fiind o varsta in care sugestibilitatea este inca mai mare decat la adult, dar si capacitatea de intelegere este suficienta.

In ce priveste sedintele cu fata, aceasta a luat terapia ca pe un joc, dorindu-si de fiecare data sa experimenteze noi lucruri. Cu imaginatie, fetita a primit deschis sugestiile la propriul corp. Daria si-a imaginat un obiect de pe alta planeta, nedescoperit inca, care arde grasimea. Cu acest obiect a lucrat in toate sedintele care aveau acest scop. In scenariul de ancorare in resurse, a identificat ca resursa puterea. A descoperit cand a avut aceasta calitate si care sunt ancorele care o sustin. A declarat ca a simtit cel mai intens puterea cand se juca pe computer si a invins.

Progresia de timp a determinat-o pe pacienta sa identifice drept moment cand va avea o greutate normala, inceputul unui nou an scolar. S-a vazut atunci uimind colegii cu noua greutate si aspect fizic.

Mama pacientei a integrat repede un nou sistem de recompense si si-a lucrat propriile temeri si relatii nefinalizate afectiv. A acceptat ca fata are nevoie de relatia cu tatal sau. A diferentiat rolul de tata de cel de sot. I-a acordat fetei rolul de copil in familie si nu de partener.

Hrana reprezinta pentru familie siguranta existentei si un indiciu al bunastarii.De altfel accesul la hrana este deseori nelimitat pentru copil si valorizat mult mai ales de bunici indeosebi in familiile instarite. Mama a inteles aceasta semnificatie a hranei pentru familie si a reusit in acest fel sa priveasca altfel comportamentul de a manca acordand altor activitati semnificatia de bunastare si siguranta afectiva. Schimbarea de optica asupra hranei a fost cheia reusitei acestui caz.

8. REZULTATE

La sfarsitul psihoterapiei pacienta isi respecta regimul alimentar si incepea sa scada in greutate conform asteptarilor medicului nutritionist. Rolurile copilului s-au restabilit, ocupand acum locul de copil in raport cu parintii sai. Relatia cu tatal a fost reluata, fata petrecand cu tatal sau cat timp dorea. Mama a inteles cauzele obezitatii copilului si a reusit sa faca schimbarile necesare.

 

Autor: Anisoara Casarica

>>> Te invităm să evaluezi acest articol:

Deloc Nu prea Asa si asa Este ok Excelent

Deloc Nu prea Asa si asa Este ok Excelent

Deloc Nu prea Asa si asa Este ok Excelent