Studii despre memorie 1.67/5 (1)
1.67/51

0
933

Memoria, procesul psihic cognitiv de întipărire, stocare și reactualizare a experienței anterioare, funcționează după anumite principii validate științific. S-au făcut numeroase studii asupra optimizării memoriei, cele mai cunoscute revelînd importanța motivației în eficientizarea memoriei, organizarea și sistematizarea informației ce urmează a fi însușită, importanța înțelegerii materialului de memorat, condițiilor referitoare la repetiția informațiilor, utilizarea de procedee mnemotehnice care facilitează memorarea. Alte studii de dată mai recentă vizează utilizarea mișcării ochilor pe orizontală pentru fixarea informațiilor, efectul degenerativ al utilizării drogurilor asupra memorării, încrederea în abilitatea de a-și controla funcționarea cognitivă mai ales odată cu înaintarea în vârstă, importanța prezicerii a ceea ce va trebui să îți reamintești din cele memorate, utilitatea concentrării atenției pentru reținerea detaliilor și importanța stilului de viață- practicarea exercițiilor de îmbunătățire a memoriei, dieta echilibrată, exercițiile fizice și mecanismele de reducere a stresului.

Un studiu interesant asupra memoriei spune că pentru a fixa informațiile învățate, trebuie doar să-ți miști ochiii dintr-o parte în alta timp de 30 de secunde. Se consideră că mișcările ochilor determină cele două emisfere cerebrale să interacționeze mai mult una cu cealaltă, iar comunicarea dintre emisferele cerebrale este importantă pentru a găsi anumite amintiri. Studii anterioare au arătat că mișcarea ochilor pe orizontală îmbunătățește amintirea unor cuvinte specifice care tocmai au fost văzute. Dar Andrew Parker și colegii săi de la Universitatea metropolitană Manchester din Anglia și-a propus să descopere dacă o astfel de mișcare a ochilor poate ajuta oamenii să recunoască cuvinte pe care tocmai le-au văzut. Recunoașterea diferă de reamintire prin aceea că oamenii care încearcă să recunoască cuvinte tind să aibă false amintiri, ceea ce se cheamă erori de sursă. Aceasta se întâmplă când oamenii recunosc cuvinte dar le atribuie unei surse greșite: de exemplu, pot considera că au citit cuvintele respective când de fapt le-au auzit mai devreme într-o conversație în ziua respectivă. Cercetătorii au descoperit că subiecții care au mișcat orizontal ochii și-au amintit corect în medie cam cu 10 % mai multe cuvinte și au recunoscut în mod eronat cu 15% mai puține cuvinte greșite decât subiecții care și-au mișcat ochii vertical sau care nu și-au mișcat deloc ochii. O explicație a acestui fapt ar fi că mișcările pot ajuta oamenii să identifice adevărata sursă a amintirilor lor.

Un alt studiu referitor la memorie spune că utilizarea drogurilor determină deteriorarea memoriei și a gândirii- persoanele care consumă marijuana nu mai gândesc la fel de repede ca celelalte care nu consumă droguri. Cu cât consumul de droguri durează de mai mult timp, cu atât mai mult le sunt afectate abilitățile cognitive, în special cele de a învăța lucruri noi și de a-și reaminti noile informații.

Referitor la memoria persoanelor adulte și de vârsta a treia s-a descoperit că cei care au mai multă încredere în abilitatea lor de a-și controla funcționarea cognitivă au rezultate mai bune la testele de memorie. Explicația ar sta în conceptul de predicție ce se auto-împlinește sau în credința că cu cât există mai multe lucruri pe care le poți face ca să-ți amintești anumite informații, cu atât e mai probabil să depui efort, să utilizezi strategii adaptative și să-ți folosești eficient resursele și să te îngrijorezi mai puțin că ai putea uita. Credința că declinul memoriei este inevitabil odată cu vârsta și că nu poate fi controlat se asociază cu stress, anxietate și determină persoanele să renunțe înainte de a depune vreun efort sau de a folosi anumite strategii care ar sprijini memorarea și reamintirea. Pe de altă parte, exercițiile mentale reduc la jumătate riscul de a face demență și doar două săptămâni de antrenament al memoriei susținut de o dietă adecvată și mișcare poate îmbunătăți semnificativ reamintirea.

Un alt mod de a-ți îmbunătăți capacitatea de reamintire este de a prezice ceea ce ai nevoie să-ți amintești. Un studiu bazat pe imagistică cerebrală a aratat faptul că o anumită arie cerebrală este răspunzătoare pentru memorare și o altă arie pentru a prezice ce informații va trebui să fie reamintite ulterior memorării. Acestea sunt lobul temporal median, situat lângă ureche, răspunzător pentru faza de encodare (întipărire) a memoriei și cortexul prefrontal ventro-median, situat deasupra ochilor, pentru partea de prezicere ce informație va fi reamintită ulterior. Cele două regiuni comunică între ele. Cercetătorii au concluzionat că oamenii care fac predicții corecte sunt mai buni la a învăța. Unii pot face aceste predicții în mod intuitiv, alții trebuie să deprindă această abilitate.

Un alt studiu referitor la memorie a descoperit că adulții au o memorie a detaliilor mai proastă decât copii de 5- 11 ani. Pe măsură ce oamenii devin mai inteligenți, ei pun lucrurile în categorii și astfel acuratețea memoriei lor pentru diferențe individuale scade. Totuși, atunci când li se cere, ei pot fi mai atenți și își pot aminti detaliile pentru că memoria lor este flexibilă. Copiii în schimb, nu au învățat să categorizeze și astfel sunt mai atenți la detalii pentru a descoperi ce reprezintă o anumită imagine.

Pentru a-ți îmbunătăți capacitatea de memorare, este foarte important antrenamentul memoriei prin utilizarea unor probleme de gândire dificile, cuvinte încrucișate și exerciții de memorare care implică aptitudini verbale pe tot parcursul zilei, practicarea unei diete sănătoase- cu cinci mese pe zi care să includă aport de grăsimi omega-3, cereale integrale și antioxidanți (mesele frecvente previn scăderea glucozei din sânge, principala sursă de energie pentru creier), exercițiile fizice ca plimbările zilnice și reducerea stresului prin exerciții de relaxare.

Autor: Otilia Ivan-Tugui

>>> Te invităm să evaluezi acest articol:

Deloc Nu prea Asa si asa Este ok Excelent

Deloc Nu prea Asa si asa Este ok Excelent

Deloc Nu prea Asa si asa Este ok Excelent