Sindromul de burnout sau epuizarea profesionala. Cum ne afecteaza? 4/5 (1)
4/51

0
810

2e47a889cb49f16cedc2fb576bdb1394_XL.jpg

Din ce in ce mai multe lucrari stiintifice contemporane insista asupra suferintei profesionistilor care beneficiaza tot mai putin de gratificatii materiale si narcisiace care existau in trecut. Studiile mai arata ca la aceasta categorie de profesionisti se intalneste o rata crescuta de tulburari mintale, ca: depresie, tentative de sinucidere, adictii diverse, in special alcoolul.

Sindromul de epuizare profesionala, asa-numitul sindrom burnout, desemneaza esuarea, epuizarea si uzura energiei si a fortelor sau a resurselor individuale care ii provoaca individului o scadere globala a intregului potential de actiune. Aceasta afectiune se mai defineste prin stres profesional, depresia de epuizare sau sindromul conducatorului stresat.

Studii mai recente au conturat repede categoria profesionala cea mai afectata de acest sindrom: medicii. Insa, mai exista categorii profesionale afectate, cum sunt cele care lucreaza permanent cu publicul: functionari, profesori, terapeuti, secretari etc. S-a constatat ca acest lucru decurge din obligatia profesionala permanenta a individului de a-si sustine o imagine personala idealizata, indiferent de progresul tehnologic, de lipsa unei recunoasteri sociale corespunzatoare cu gradul de dificultate al activitatilor pe care le desfasoara si, in sfarsit, datorita programului neconventional. Dintre factorii care duc la instalarea acestui fenomen se pot enumera: munca neurmata de rezultate imediate, nerecunoasterea calitatii activitatii, lipsa incurajarilor si a gratificatiilor morale. In aceste conditii, individul se epuizeaza pe masura ce constata prabusirea propriilor iluzii in fata evidentei realitatii.

Sindromul de burnout incepe a se manifesta prin stari de neliniste, confuzie si frustrare, individul simtind ca ceva este in neregula. Apoi aceste stari se accentueaza generand nemultumire atat la locul de munca cat si in viata personala. Culminarea are loc atunci cand se instaleaza stari de apatie, renuntare si disperare.

Tabloul clinic se evidentiaza prin urmatoarele aspecte:

–         Semne si simptome somatice: cefalee continua, tulburari gastro-intestinale, astenie, fatigabilitate;

–         Comportamente neobisnuite pentru individ: iritabilitate, intoleranta si incapacitate de a intelege sau a fi empatic cu ceilalti, criticism nejustificat, lipsa de incredere, atitudine de superioritate fata de ceilalti;

–         Atitudini defensive: rigiditate, negativism, rezistenta la schimbare, pseudoactivism definit prin faptul ca individul petrece tot mai mult timp la locul de munca, dar realizeaza tot mai putin din ceea ce-si propune, fara sa fie pe deplin constient de acest lucru;

Conditii favorizante aparitiei acestui sindrom sunt reprezentate de perioadele de asteptare excesiva a unor schimbari, de numarul prea mare de concursuri avand ca rezultat doar un grad mic de promovare profesionala, de surmenajul socio-profesional si de dificultati pecuniare majore.

Sindromul de burnout nu este o afectiune patologica insa afecteaza din ce in ce mai multe persoane. Epuizare psihica sau/si fizica, depersonalizarea profesionala, atitudinea negativa fata de propriile impliniri sunt doar cateva dintre aspectele negative care ne viruseaza cariera. Cu atentia si grija cuvenite acordate sindromului de burnout putem intelege cauzele a ce ni se intampla la locul de munca si putem intreprinde masurile necesare pentru a ameliora efectele negative generate asupra organismului si psihicului nostru.

 

Bibliografie – TUDOSE, FLORIN (2006), Fundamente in psihologia medicala, Editura Fundatia Romania de Maine, Bucuresti.

 

Autor: Ioana-Corina MARCU

>>> Te invităm să evaluezi acest articol:

Deloc Nu prea Asa si asa Este ok Excelent

Deloc Nu prea Asa si asa Este ok Excelent

Deloc Nu prea Asa si asa Este ok Excelent