Program de interventie “Spune NU fumatului!” 4.11/5 (3)
4.11/53

0
657

Proiect de intervenţie

Spune NU fumatului!

 

Cabinetul de asistenţă psihopedagogică

Prof.consilier şcolar Mureşan Ionela

Colaboratori:

  • Diriginţii claselor IX-XII

Perioada de desfăşurare a proiectului: pe parcursul anului școlar

Beneficiari:

  • Direcţi: elevii claselor IX-XII
  • Indirecţi: diriginţii claselor IX-XII

Resurse umane: conducerea şcolii, bibliotecarul şcolii, diriginţii

Mijloace şi materiale: chestionare, prezentare PowerPoint, foi flipchart, markere, filmulete, post-it, flyere, broşuri, afişe

Locul desfăşurării activităţii: CDI (Centrul de Documentare și Informare)

 

Argument

Obiceiul de a fuma este unul din comportamentele cele mai periculoase pe termen lung pentru sănătatea tinerilor. Consumul tutunului de către tineri este foarte răspândit în toate regiunile din lume şi în creştere în ţările în curs de dezvoltare; se arată în majoritatea ţărilor că tabagismul înregistrează o creştere mai mare la fete decât la băieti, astfel că prevalenţa la fete este egală cu cea înregistrată la băieţi şi chiar o depăşeşte în unele ţări. Tinerii încep să fumeze la o vârstă din ce în ce mai precoce (marea majoritate înainte de vârsta de 19 ani, foarte puţini tineri dobândesc acest obicei după această vârstă).  Cercetările în domeniul sănătăţii, au relevat faptul că fumatul în adolescenţă,  favorizează apariţia de alte comportamente adictive (care produc dependenţă) – alcool, droguri. Cei ce fumează de tineri sunt de 8 ori mai expuşi dependenţei decat debutanţii maturi în obiceiul fumatului.

Analiza de nevoi

Fumatul pare a fi, din ce în ce mai evident, asociat cu probleme comportamentale. Tinerii ce deprind devreme fumatul, în adolescenţă, sunt mai predispuşi să se angajeze în comportamente dezadaptative. Am considerat necesar implementarea unui program de intervenţie având în vedere faptul că numărul de elevi fumători a crescut.

 

Titlul proiectului: Spune NU fumatului!!!

Scop

  • Conştientizarea elevilor privind cauzele consumului de tutun, efectele nocive ale acestuia asupra sănătăţii şi metode de renunţare la fumat

Obiective

  • informarea şi conştientizarea elevilor privind riscurile fumatului  la o vârstă timpurie;
  • identificarea cauzelor ce determină consumul de tutun;
  • elaborarea unei strategii de prevenţie a  fumatului.

Obiective specifice

  • prezentarea informaţiilor cu acuratețe privind efectele negative ale fumatului;
  • conștientizarea presiunii anturajului și metode de rezistență;
  • însușirea unor valori și aprecierea unui stil de viață sănătos;
  • conștientizarea influenței mijloacelor mass-media;
  • dezvoltarea deprinderilor de comunicare, asertivitate și de a face față presiunii grupurilor;
  • dezvoltarea gândirii critice, managementului stresului și luarea deciziilor;
  • dezvoltarea comportamentelor alternative

Grup ţintă

  • Elevii claselor IX-XII
  • Indirect: diriginţii claselor IX-XII

Perioada de desfăşurare

Durata de desfăşurare a proiectului va fi pe parcursul anului școlar, durata activităţilor variază în funcţie de natura acestora şi de mai mulţi factori care pot apărea pe parcurs.

Implementare

a)      Resurse:

  • Umane: consilierul şcolar, bibliotecarul şcolii, diriginţii
  • Materiale: chestionare fumat, chestionare de evaluare a proiectului, broşuri, pliante, afişe, planşe, flyere, CDI

b)      Durata de desfăşurare a proiectului şi a activităţilor va fi pe parcursul anului școlar, iar durata activităţilor variază în funcţie de natura acestora şi de mai mulţi factori care pot apărea pe parcurs.

c)      Activităţile propuse în proiect vor fi detaliate în cele ce urmează

 

Desfăşurarea activităţilor

1. Tema activităţii: Cauzele  consumului de tutun

Obiective:

  • Conştientizarea influenţei presiunii grupului, a anturajului şi a mass-media
  • Informarea elevilor privind riscurile pentru sănătate
  • Metode şi procedee: brainstorming, explicaţia, conversaţia, problematizarea, reflecţia personală, discuţii

Mijloace şi materiale: chestionare fumat, prezentare PowerPoint

Resurse: videoproiector
Descrierea pe scurt a informaţiilor prezentate:

Cauzele fumatului

  • Presiunea grupului – adolescenţa este vârsta la care influenţa părinţilor scade considerabil în detrimentul anturajului (cercul de prieteni, clasa). Pentru a fi acceptat de grupul pe care-l consideră reprezentativ pentru valorile sale, adolescentul face aproape orice. În anumite contexte presiunea grupului se combină cu sentimentul de mândrie masculină, caracterizat printr-un comportament independent şi temerar.
  • Tranziţia şcolară şi presiunea socială – adolescentul trăieşte o dramă:  nu  mai este copil şi nu mai beneficiază de privilegiile acestei vârste, dar nici adult, deşi doreşte mult să se bucure de avantajele acestuia.
  • Imitarea modelelor (starurile de cinema, vedetele muzicii moderne, sportivii de performanţă)
  • Curiozitatea şi nevoia de a experimenta ceva nou  – copiii care fumează dovedesc că sunt mult mai puţin conştienţi de efectele nocive ale tutunului decât cei nefumători. Din diferite considerente de ordin sociologic şi psihologic este dificil să convingi tinerii de gravitatea problemelor asociate imediat sau pe termen lung cu uzul ţigărilor. Această dificultate derivă în parte din faptul că anumite moduri de comportamente sunt endemice în perioada adolescenţei (experimentare, răzvrătire etc.)
  • Tendinţa de “emancipare”, de opoziţie şi protest faţă de interdicţiile părinţilor pentru că ulterior fumatul să devină o “falsă necesitate”
  • Exemplul părinţilor
  • Publicitatea
  • Riscuri pentru sănătate

Frecvenţa şi gravitatea bolilor produse de fumat este corelată cu numărul ţigărilor fumate şi cu vârsta la care se începe această activitate. Fumatul intensiv şi prelungit joacă un rol determinant în apariţia a numeroase afecţiuni mortale sau invalidante la adult, ca de exemplu: cancerul pulmonar, emfizemul şi bronşita cronică, ateroscleroza, cardiopatia ischemică. Fetele care utilizează anticoncepţionale orale au un risc crescut  de apariţie a afecţiunilor cardio-vasculare mai târziu în viaţă, dacă fumează. Tutunul are efecte nocive asupra fătului la fetele însărcinate fumătoare şi creşte riscul naşterii premature şi insuficienţei ponderale la naştere. În ţările în curs de dezvoltare, unde statusul nutriţional al mamei este adesea nesatisfăcător, riscul este şi mai mare. Mestecarea tutunului provoacă afecţiuni dentare, gingivale şi cancerul cavităţii bucale. Un comitet OMS a estimat că în lume, folosirea tutunului este responsabilă de peste un milion de decese premature pe an. Cu cât fumatul debutează mai devreme, cu atât este redusă mai mult speranţa de viaţă: cu opt ani dacă fumatul debutează înainte de 15 ani şi numai cu patru ani dacă debutează la 25 de ani. Pe de altă parte, persoanele care încep să fumeze de tineri au dificultăţi mai mari să renunţe.

 

2. Tema activităţii: Spune NU tutunului!

Obiective:

  • Informarea elevilor privind fumatul pasiv
  • Conştientizarea elevilor asupra efectelor nocive ale fumatului
  • Marcarea zilei de 20 noiembrie (ziua naţională fără tutun)
  • Metode şi procedee: expunerea, discuţii, munca în grup

Mijloace şi materiale: prezentarea unor filmuleţe, prezentare PowerPoint, filmuleţe, foi flipchart, carioci, planşe

Resurse: videoproiector

 

Descrierea pe scurt a informaţiilor prezentate:

Efectele fumatului  asupra stării de sănătate

Efectele fumatului activ la copii

Copiii au de trei ori mai multe şanse să fumeze dacă ambii părinţi sunt fumători.
Copiii care fumează au şanse mai mari sa dezvolte boli pulmonare.
Fumatul in perioada copilăriei determină modificări genetice ireversibile la nivel pulmonar.
Efectele fumatului pasiv la copii

Copiii ai căror parinţi fumează:

  • sunt de 1,5 ori mai susceptibili să sufere de astm
  • sunt de 1,5 ori mai susceptibili să dezvolte o infecţie de tract respirator în copilărie
  • inhalează echivalentul fumatului a 30 – 80 ţigarete pe an
  • La copiii ai căror mame fumează în timpul sarcinii: sindromul de moarte subită infantilă apare de 2 ori mai frecvent.

Efectele fumatului pasiv la adulţi

Pe termen scurt:

-greaţă, cefalee, tuse, iritaţia ochilor, exacerbari la pacienţii astmatici
-fluxul sanguin coronarian este redus la nefumători după doar 30 de minute de fumat pasiv

Pe termen lung:

-creşterea riscului de cancer pulmonar
-creşterea riscului de boli cardiace
-creşterea riscului de accident vascular cerebral. Efectele fumatului activ
Pe termen scurt: nicotina influenţează funcţiile cerebrale (dispoziţia, emoţiile, scăderea capacităţii de concentrare, somnolenţă, etc.), determină creşterea frecvenţei cardiace şi a tensiunii arteriale, efecte gastro-intestinale, scăderea temperaturii pielii.
Pe termen lung: fumatul este factorul de risc principal pentru apariţia aterosclerozei, contribuie la instalarea accidentului vascular cerebral, cardiopatiei ischemice (angina pectorala, infarct miocardic acut), anevrismului aortic, bolii vasculare periferice, BPOC (boala pulmonara obstructiva cronică), este factor de risc în cancer (în special carcinom bronho-pulmonar), impotenţă.

 

3.  Tema activităţii: Cum să renunţ la tutun?

Obiective:

  • Identificarea strategiilor de renunţare la fumat
  • Informarea privind comportamentele alternative, beneficiile pentru sănătare
  • Metode şi procedee: chestionar de evaluare a proiectului, brainstorming, explicaţia, conversaţia, problematizarea, reflecţia personală, discuţii de grup

Mijloace şi materiale: prezentare PowerPoint

Resurse: videoproiector

 

Descrierea pe scurt a informaţiilor prezentate:

Beneficii pentru sănătate

Cercetările ştiinţifice medicale au demonstrat cu prisosinţă nu numai efectele negative ale fumatului, dar şi beneficiile de care se bucură fumătorii care renunţă la fumat. Experţii în sănătate publică arată că „renunţarea la fumat are beneficii imediate şi majore pentru sănătate.” Aceste efecte pozitive se pot observa la bărbaţii şi femeile de orice vârstă. De avantajele renunţării la fumat beneficiază inclusiv persoanele care au contractat deja boli cauzate de tabagismul cronic. Cei care se lasă de fumat trăiesc mai mult decât cei care continuă să fumeze. Renunţarea la fumat scade riscul de cancer pulmonar, de alte forme de cancer, de infarct miocardic, de atac vascular cerebral şi de boală pulmonară cronică. Femeile care încetează să fumeze înainte de a rămâne însărcinate beneficiază de o reducere a riscului de a naşte copii cu greutate mică la naştere. Beneficiile renunţării la fumat depăşesc cu mult riscurile creşterii moderate în greutate sau a altor neplăceri subiective resimţite în primele zile ale încetării fumatului.

Beneficii sociale

Renunţarea la fumat este însoţită şi pe planul relaţiilor sociale de multe beneficii. Veţi avea mai mult timp pentru familie, prieteni şi lucru. Nu veţi mai deranja pe nimeni cu fumul de la ţigări. Răsuflarea dumneavoastră va fi mai proaspătă. Casa, maşina şi hainele vor avea şi ele un miros mai bun. Nu veţi mai aduce daune altor oameni cu scrumul de la ţigări. Nu veţi mai contribui la îmbolnăvirea altora. Veţi putea fi mai atent la conversaţii, nefiind distras de ţigară. Oamenii vor fi mult mai prietenoşi cu dumneavoastră. Vă veţi putea bucura de participarea la diferite întâlniri unde nu se fumează, de exemplu la biserică, la concert etc. Veţi oferi un exemplu mai bun pentru alţii. Veţi avea şanse mai mari să obţineţi angajarea în anumite locuri de muncă. Veţi avea şanse mai mici să provocaţi accidente.

Beneficii financiare

Multe reclame prezintă pe cei care fumează ca fiind bogaţi şi indirect creează impresia că fumatul te poate aduce în rândul celor care o duc bine. Nimic mai neadevărat. Adevărul este că fumatul sărăceşte. Renunţarea la fumat este o măsură salutară de a face economii.
Un calcul simplu vă va demonstra că, prin renunţarea la fumat, puteţi câştiga/economisi câteva zeci sau chiar sute de milioane de lei, în funcţie de vârsta în momentul renunţării, de numărul de ţigări pe care obişnuiaţi să le fumaţi şi, desigur, de preţul ţigărilor.

Alte beneficii

Recâştigarea acuităţii simţurilor (în special gustul şi mirosul) începe chiar din prima zi în care fumătorul nu mai fumează. Urmează îmbunătăţirea circulaţiei sangvine, a condiţiei fizice, a înfăţişării şi, nu în ultimul rând, încetinirea procesului de formare a ridurilor pielii. O nouă stare de încredere, simţământul de siguranţă datorat conştienţei că sunteţi din nou stăpân pe propria viaţă.

 

Monitorizare

Monitorizarea proiectului se va efectua prin intermediul unor feedbackuri după fiecare activitate (atât de la elevi cât şi de la cadrele didactice).

 

Evaluarea proiectului:

  • Postere realizate de către elevi
  • Fotografii cu elevii
  • Chestionar de evaluare a proiectului: Spune NU fumatului!
  • Scăderea numărului de elevi fumători

Avantajele proiectului

  • Realizarea programului de intervenție în liceu, în care se află un număr mare de elevi în clasele a IX-a (cei mai vulnerabili)
  • Programul de intervenţie nu s-a mai realizat în ultima perioadă în această şcoală
  • Participarea în proiect atât a fumătorilor (cu scop de intervenţie) cât şi a nefumătorilor (cu scop de prevenţie).

Diseminarea rezultatelor proiectului

  • Panou în şcoală cu posterele elevilor
  • Centralizarea rezultatelor la cele 2 chestionare şi realizarea unui studiu care ulterior va fi prezentat conducerii şcolii
  • Publicarea activităţilor pe site-ul CJRAE şi pagina de facebook CJRAE
  • Publicarea activităţilor pe site-ul şcolii

 

Bibliografie:

  1. Băban, Adriana, (2001), Consiliere educaţională, Editura Ardealul, Cluj-Napoca.
  2. Constantin Anastasatu, (1982), Riscurile fumatului – pentru fumatori si nefumatori, Editura Medicală, Bucuresti
  3. Jenny Moffatt, Rosemay Whip, Health Education Journal 2004, The Struggle to quit: Barriers and Incentives to Smoking Cessation
  4. www.sanatatea.com
  5. www.eurespir.info

>>> Te invităm să evaluezi acest articol:

Deloc Nu prea Asa si asa Este ok Excelent

Deloc Nu prea Asa si asa Este ok Excelent

Deloc Nu prea Asa si asa Este ok Excelent