Pledoarie pentru interdependenta…

0
631

6825866abf6ddc014340326b35addd51_XL.jpg

Motto: “Conceptul de evolutie descrie procesul de la dependenta spre independenta, ajungand in final la interdependenta.” Alan Watts

Societatile occidentale pun mare accent pe independenta, promovand ideea ca evolutia individuala rezida in a te putea lipsi de ceilalti, pentru a ajunge la un stadiu in care sa devii autosuficient. Dependenta este acceptata doar in relatia parinte-copil. In rest, ea este considerata mai mult sau mai putin de domeniul patologiei si se incearca a fi vindecata. Se vorbeste de toate tipurile de dependenta, chiar si de dependenta emotionala. De parca supravietuirea noastra nu ar depinde oricum de satisfacerea nevoilor primare… Se promoveaza principiul ca in relatiile de cuplu este important sa ramai doar atata timp cat iti este bine, sau crezi ca iti este bine si sa fii independent de partenerul tau… sa te poti desprinde oricand de el, atunci cand nu iti mai este bine, sau crezi ca nu iti mai este bine… cand cuplul devine o inchisoare pentru tine, in care, de fapt, te-ai inchis singur…

Asadar, nu ne place sa stim ca depindem de altceva, de altcineva. Ne place sa credem ca suntem noi insisi producatorii a tot ceea ce ne este necesar. Si, totusi, viata noastra/supravietuirea noastra depinde in mare masura de ceilalti, de natura. Consideram gandurile noastre ca fiind total separate de tot, o productie proprie, o creatie a universului nostru interior, ignorand ca folosesc un lexic limitat, cu semnificatii transmise cultural si repetate sistematic ca reactii pavloviene.

Gasim atatea criterii pe baza carora ne diferentiem de ceilalti… de la cele mai banale – cum ca altii tin cu alta echipa de fotbal, scapand din vedere ca in ceea ce priveste elementele esentiale suntem atat de asemanatori – ca doar functionam la fel, drept urmare avem nevoi comparabile, o gama de sentimente destul de redusa pe care o experimentam toti, ne supunem toti scurgerii ireversibile a timpului si respiram acelasi aer… (Un cunoscut calcul matematic a determinat ca probabilitatea ca in cursul unei singure inspiratii sa ai in plamani cel putin o molecula din ultima expiratie a lui Iulius Caesar este de un uimitor 98,2 %).

Uitam prea multe si prea ades si ne simtim de neinvins, pe criteriul ca detinem atata tehnologie si am reusit in decursul evolutiei sa facem atatea lucruri… care pareau inaccesibile. Pierdem din vedere insa cat de fragili suntem in fata unui cataclism natural care poate secera in doar cateva secunde toata colectia noastra de tehnologie, lasandu-ne goi in fata furiei apelor.

Oamenii se simt atat de puternici, in control asupra propriilor lor vieti, in conditiile in care ei insisi nu sunt decat o suma de celule de a caror functionare individuala depinde functionarea organismului.

In acelasi mod, toate elementele fie ele naturale, umane sau de alta natura isi desfasoara individual activitatea in univers. Asa cum celulele noastre sunt parte a unui intreg pe care il constituie organismul nostru, in acelasi mod, noi toti, suntem parti ale planetei, universului… Suntem pe rand intreg si parte a unui alt intreg. Suntem suprasisteme, sisteme si cuprindem diverse subsisteme. Practic, nu poti intelege un om prin el insusi. Pentru aceasta trebuie sa studiezi interactiunea dintre el si alti oameni, dintre el si factorii de mediu, dintre el si lume (conceptia lui asupra lumii). Ca sa nu mai socotim ca insusi faptul de a-l studia impune in mod automat o relatie.

Daca din punct de vedere economico-financiar interdependenta sistemelor economice ne-a fost adusa in prim-plan cu o claritate dureroasa in contextul recentelor crize mondiale (manifestate pe principiul avalansei) la care am asistat toti, avem dificultati in a extrapola aceasta viziune la alte aspecte ale vietii.

O buna practica pentru a surprinde interdependenta presupune sa gasesti 5 legaturi cauzale pentru fiecare lucru… In felul acesta se poate descoperi cat de complexa este aceasta idee a conexiunilor si se poate ajunge la imaginea de ansamblu. Asa cum spunea si Carl Sagan: “Ca sa faci o placinta cu mere din nimic, trebuie ca mai intai sa creezi universul”.

Pe plan personal, ideea de interdependenta ne faciliteaza faptul de a ne privi in relatie cu tot ceea ce exista in afara noastra – a accepta ca depindem de tot ceea ce este in afara noastra si ca totul depinde de noi. Supravietuirea noastra depinde de natura, de ceilalti, la fel cum ceilalti si supravietuirea vietii pe planeta depinde de fiecare dintre noi.

Probabil ca aceasta idee ataca intr-o oarecare masura conceptele de individualitate si de individualism. Si, totusi, chiar daca se spune ca supravietuirea speciei a depins de genele noastre egoiste, ea a depins in fapt de caracteristicile altruiste care au condus la crearea de comunitati, societati care au functionat pe criteriul cooperarii. Cu atat mai mult cu cat acum problemele au devenit mai stringente (avem de-a face cu poluarea, saracirea resurselor etc) depinde de noi sa facem front si sa ne folosim de toate descoperirile si tehnologia in aceasta imagine de ansamblu.

Mai mult decat atat, existenta odata inteleasa ca manifestare a intregului, confera individului o libertate totala si o acceptare totala, dizolvand opozitia fata de ceea ce se intampla. Caci pana la urma fericirea se rezuma la a accepta si a te bucura de ce ai, de ce esti la un moment dat, fara a purta ranchiuna pentru ceea ce nu ai, ceea ce nu esti. Astfel, accepti situatia ca fiind consecinta unei multitudini de factori, ceea ce nu conduce neaparat la resemnare, ci la toleranta fata de propria persoana, fata de ceilalti, fata de lume.

Ceea ce se modifica in acest fel este viziunea despre sine, ceea ce ai crezut ca e al tau devine astfel o intretesere de factori si conditii impersonali si globali. In acest context tu devii un petic dintr-o tesatura.

Intelegerea interdependentei presupune in aceeasi masura si o expunere a repetitiei mecanice, a conceptelor, a gandurilor, a obiectelor mentale la care tot apelam, a patternurilor. Ea ofera o viziune proaspata a relatiilor, reinnoind totul.

Pana la urma conceptul de interdependenta e doar un alt mod de a privi lucrurile – ca si cum ai vedea un obiect din alt unghi si ai observa cum se conecteaza cu altele transformandu-se si transformandu-le din static in dinamic, in procese.

 

Autor: Clara Ruse

>>> Te invităm să evaluezi acest articol:

Deloc Nu prea Asa si asa Este ok Excelent

Deloc Nu prea Asa si asa Este ok Excelent

Deloc Nu prea Asa si asa Este ok Excelent