Particularitati ale procesului de invatare pe tot parcursul vietii in Republica Moldova 4.83/5 (22)
4.83/522

0
1213

ABSTRACT

    In this article we analyze the significance and impact of lifelong learning and some results obtained in an experimental research conducted within IȘE on a sample that included various professionals (technicians, teachers, civil servants, health workers, lawyers, specialists in the arts) concerning the definition of lifelong learning, the significance of this process for society, capacities that can be developed in this context, the impact of lifelong learning.

Key words: lifelong learning, the significance and impact of lifelong learning, professional categories, personal and professional development.

Collins English Dictionary [3] definește procesul de învățare pe tot parcursul vieții ca fiind promovarea şi aplicarea pe tot parcursul vieții a ambelor oportunități de învățare, atât formală, cât şi informală, cu scopul de a favoriza dezvoltarea continuă şi consolidarea cunoștințelor şi a deprinderilor necesare pentru angajarea în câmpul muncii şi împlinirea personală. Învățarea pe tot parcursul vieții se impune actualmente ca o condiție necesară pentru adaptarea la cerințele profesionale, sociale, economice şi informaționale mereu în schimbare.

Învățarea pe tot parcursul vieții (ÎPTPV) reprezintă condiția creșterii calității și eficienței proceselor de educație și învățare, promovarea echității, coeziunii sociale și cetățeniei active [2], iar în aspect psihosocial contribuie la stimularea creativității și inovării, inclusiv a spiritului antreprenorial, consolidarea independenței și a responsabilității persoanei, a stării psihologice de bine la toate nivelurile sistemului educațional; în aspect economic contribuie la depășirea fenomenelor actuale cum ar fi îmbătrânirea societății, deficitul de calificări pe piața forței de munca, competiția globală.

Dezvoltarea și implementarea Programului de învățare pe tot parcursul vieții în Republica Moldova este stipulat prin documente de politici educaționale [1] relevante: Strategia consolidată de dezvoltare a învățământului pentru anii 2011-2015; Programul Guvernului Republicii Moldova Integrarea Europeană: Libertate, Democrație, Bunăstare” 2009-2013 [5]; Codul educației al Republicii Moldova, 2014; Strategia sectorială de dezvoltare „Educația 2020” pentru anii 2014 – 2020 al Ministerului Educației [6] etc. Codul Educației al Republicii Moldova, articolul 123 menționează: învățarea pe tot parcursul vieții include activitățile de învățare realizate de o persoană pe parcursul vieții, în scopul formării sau dezvoltării competențelor din perspectivă personală, civică, socială şi profesională [4].

Realizarea unui chestionar complex pe un eșantion de 799 respondenți din republică ne-a permis să constatăm și să clarificăm ce aspecte apreciază mai mult persoanele din diverse categorii profesionale exprimând-și opinia referitor la definirea procesului de învățare pe tot parcursul vieții; semnificația acestui proces relevant pentru societate; capacitățile ce pot fi dezvoltate în acest context și impactul ÎPTPV asupra activității sale profesionale. Chestionarul a fost elaborat și realizat în cadrul sectorului Asistență Psihologică în Educație, IȘE, Chișinău, în cadrul proiectului de cercetare științifică Epistemologia şi praxeologia asistenţei psihologice a învăţării pe tot parcursul vieţii; director de proiect dr.hab. psihologie, profesor cercetator Aglaida Bolboceanu.

Eșantionul experimental a inclus 799 respondenți din mai multe categorii profesionale: funcționari publici, juriști, lucrători medicali, tehnicieni, cadre didactice [1], specialiști din sfera artelor din republică. 60% din respondenți posedă studii superioare, cu vârsta cuprinsă între 19-65 ani.

Noțiunea de învățare pe tot parcursul vieții (ÎPTPV) reprezintă în viziunea subiecților experimentali în mare parte un proces de asimilare a informației, perfecționare a cunoștințelor și aplicarea lor în viață în scopul dezvoltării (22% subiecți); dezvoltarea continuă a propriei personalități (21% subiecți); dezvoltare profesională (20% subiecți); proces complex, continuu de acumulare a competentelor profesionale (18% subiecți). De asemenea, procesul menționat este considerat în măsură puțin mai mică ca fiind – acumularea experiențelor în condițiile dezvoltării societății (10% subiecți). În cea mai mică măsură învățarea pe tot parcursul vieții este definită ca fiind învățare continuă, neîncetată (3% subiecți), dar și știința, cercetare, descoperire, modernizare (1,3% subiecți), relații noi (1,3% subiecți), dezvoltarea si perfecționarea comunicării (1,4% subiecți).

Rezultatele obținute vis- a-vis de reprezentările diferitor categorii profesionale cu privire la definirea procesului de învățare pe tot parcursul vieții sunt prezentate în Figura 1.

Fig. 1. Rezultatele procentuale obținute la definirea procesului de învățare pe tot parcursul vieții.

Învățarea pe tot parcursul vieții reprezintă un proces de asimilare a informației, perfecționare a cunoștințelor și aplicarea lor în viață, în scopul dezvoltării în cea mai mare măsură pentru funcționarii publici (50%) și personalul din domeniul artelor (40%). La nivel mediu, în acest context se poziționează cadrele didactice (26%). În cea mai mică măsură, este văzută în acest cadru, de către tehnicieni (16%). Juriștii și lucrătorii medicali nu s-au regăsit în această variantă de răspuns.

Dezvoltarea continua a propriei personalități definește învățarea pe tot parcursul vieții, în cea mai mare rată, în viziunea funcționarilor publici (29%), lucrătorilor medicali (28%), juriștilor (24%), tehnicienilor (20%). Cadrele didactice (10%) și personalul din domeniul artelor (6%) au optat în cea mai mică măsură pentru această opinie.

Procesul de ÎPTPV este considerat ca fiind și un proces de dezvoltare profesională într-o rată mai mare de către tehnicieni (38%), lucrători medicali (36%), juriști (24%). La nivel mediu se poziționează personalul din domeniul artelor (19%). În cea mai mică măsură, consideră că ÎPTPV reprezintă un proces de dezvoltare profesională cadrele didactice (5%) și funcționarii publici (3 %).

Cadrele didactice (27%) în măsură mai mare decât alte categorii profesionale au ales pentru a defini procesul de învățare pe tot parcursul vieții varianta acumularea experiențelor în condițiile dezvoltării societății, fiind urmate de funcționarii publici (21%) și personalul din domeniul artelor (10%). Juriștii, tehnicienii, lucrătorii medicali nu s-au regăsit în acest context sau nu au optat pentru această variantă de răspuns.

ÎPTPV mai este conceptualizată și ca un proces complex, continuu de acumulare a competențelor profesionale. Pentru aceasta variantă de răspuns au optat cel mai mult juriștii (37%) și cadrele didactice (32%). La nivel mediu s-au poziționat lucrătorii medicali (19%) și tehnicienii (15%), fiind urmați de personalul din domeniul artelor (6%) și de funcționarii publici (2%).

Dezvoltarea și perfecționarea comunicării în cadrul ÎPTPV se enunță în cea mai mare parte de către cadrele didactice (4%), funcționarii publici (3%) și în rată mai mică de către personalul din domeniul artelor (1%). Alte categorii nu s-au regăsit în acest context.

Învățarea continua, neîncetată în contextul definirii procesului de învățare pe tot parcursul vieții este apreciată mai mult de persoanele din domeniul artelor (13%), cadrele didactice (10%), dar este menționată și de funcționarii publici (3%). Juriștii, lucrătorii medicali și tehnicienii nu s-au regăsit în această variantă de răspuns.

Procesul de învățare pe tot parcursul vieții mai este considerat și ca fiind cercetare, știință, descoperire, modernizare de către funcționarii publici (3%), personalul din domeniul artelor (3%) și cadrele didactice (2%). Nu au indicat această variantă de răspuns juriștii și lucrătorii medicali.

Lucrătorii medicali (10 %) și funcționarii publici (9%) în cea mai mare rată nu au dorit sa răspundă la această întrebare.

Astfel, constatăm că cel mai înalt procentaj la definirea procesului de învățare pe tot parcursul vieții au acumulat funcționarii publici (50%) și specialiștii din domeniul artelor (40%), optând pentru noțiunea proces de asimilare a informației, perfecționare a cunoștințelor și aplicarea lor în viață în scopul dezvoltării.

De remarcat, că cele mai mici date procentuale dintre toate categoriile profesionale participante la sondaj, au fost obținute de către personalul din domeniul artelor (1%) referitor la definirea procesului sus menționat ca fiind proces de dezvoltare și perfecționare a comunicării, în aşa mod evidenţiind trebuinţa de comunicare.

Analizând datele experimentale referitor la opinia respondenților cu privire la semnificația învățării pe tot parcursul vieții pentru societate am obținut un spectru divers de variante de răspuns.

Semnificația procesului de învățare pe tot parcursul vieții pentru societate în cea mai mare parte în viziunea respondenților constituie o societate mai informată, dezvoltată, în evoluție, mai cultă, corectă (15%); dezvoltare profesională (15%). Unele persoane menționează în acest context, reînnoirea sau acumularea noilor idei pe parcursul vieții, cunoștințelor care sa fie utile societății (11%); trecerea societății la un nivel de dezvoltare mai avansat (social și economic, politic); progres, eficiență (10%); experiență personală, acumularea experienței (10%); dezvoltarea continuă a personalității (9%); menținerea și îmbunătățirea calității vieții (7%); oameni inteligenți, generație cu capacități (7%). În rată mai mică s-a optat pentru variantele de răspuns: îmbunătățirea relațiilor sociale (4%); educație, învățare, instruire (3%). Nu au răspuns la această întrebare 7% din subiecții investigați.

Rezultatele obținute privind reprezentările cu privire la semnificația învățării pe tot parcursul vieții pentru societate sunt prezentate în Figura 2.

Fig. 2. Rezultatele obținute privind reprezentările a semnificației învățării pe tot parcursul vieții pentru societate.

Procesul de învățare pe tot parcursul vieții semnifică pentru societate reînnoirea și acumularea noilor idei pe parcursul vieții, cunoștințe utile societății în cea mai mare măsură în opinia personalului din domeniul artelor (19%), lucrătorilor medicali (16%), cadrelor didactice (15%), funcționarilor publici (12 %). Tehnicienii au obținut cea mai mică rată în acest context (6%), iar juriștii nu s-au regăsit în această variantă de răspuns.

ÎPTPV înseamnă pentru societate și menținerea și îmbunătățirea calității vieții în cea mai mare parte pentru funcționari publici (11%) și cadrele didactice (8%). La nivel mediu în acest context se regăsesc juriștii (6%), tehnicienii (6%) și lucrătorii medicali (6%). Cea mai mică rată a fost obținută de personalul din domeniul artelor (2%).

Învățarea pe tot parcursul vieții semnifică pentru societate și îmbunătățirea relațiilor sociale, cel mai mult pentru cadrele didactice (15%). Un scor mai mic a obținut personalul din domeniul artelor (5%), funcționarii publici (4%), lucrătorii medicali (3%). Tehnicienii și juriștii nu au oferit nici un răspuns.

Învățarea pe tot parcursul vieții reprezintă și dezvoltare profesională în cea mai mare parte pentru lucrătorii medicali (47%), fiind urmați de personalul din domeniul artelor (20%), în măsură mai mică pentru funcționarii publici (10%), juriști (7%), cadrele didactice (6%). Tehnicienii nu au dat răspunsuri.

Trecerea societății la un nivel mai avansat (social, economic, politic) tot odată progres și eficiență se indică în cea mai mare parte de către funcționarii publici (22%), de personalul din domeniul artelor (18%), fiind urmați de cadrele didactice într-o măsură puțin mai redusă (14%). Cel mai puțin au apreciat această variantă de răspuns juriștii (9%). Tehnicienii și lucrătorii medicali nu au optat pentru aceasta variantă de răspuns.

Societate mai informată, dezvoltată, cultă, corectă este o opinie frecvent întâlnită în răspunsurile tehnicienilor (45%) în comparație cu alte categorii profesionale. Cel mai puțin optează pentru această varianta cadrele didactice (11%) și personalul din domeniul artelor (14%). La nivel mediu se poziționează funcționarii publici (23%). Juriștii și lucrătorii medicali nu aleg această variantă de răspuns.

Pentru cadrele didactice (17%) și personalul din domeniul artelor (6%) semnificația ÎPTPV pentru societate constă în educație, învățare, instruire mai mult decât pentru alte profesii implicate în cercetare. Juriștii, funcționarii publici, lucrătorii medicali și tehnicienii nu au menționat această variantă de răspuns.

Acumularea experienței sau experiența personală în acest context este selectată mai mult de către cadrele didactice (30%) și juriști (27%). Personalul din domeniul artelor (8%) a apreciat într-o măsură mai mică această variantă de răspuns, în timp ce funcționarii publici, lucrătorii medicali și tehnicienii nu au ales această opțiune.

Tehnicienii (30 %) și cadrele didactice (11%) au apreciat varianta de răspuns oamenii inteligenți, generație cu capacitați, în timp ce această opinie nu a fost împărtășită de celelalte categorii profesionale.

Dezvoltarea continua a personalității reprezintă semnificația ÎPTPV pentru societate în viziunea juriștilor (37%) în cea mai mare rată. Alte categorii profesionale au ales mai puțin acest răspuns (tehnicienii – 4%; cadrele didactice – 6%, specialiști/arte – 8%) sau deloc (funcționari publici, lucrători medicali).

Comparativ cu alte categorii profesionale, 15 % dintre juriști și 10% dintre funcționarii publici, nu au dorit să răspundă la această întrebare.

Analizând toate variantele de răspuns referitor la semnificația procesului de învățare pe tot parcursul vieții pentru societate, am constatat ca cel mai mare procentaj a fost acumulat la varianta de răspuns dezvoltare profesională de către lucrătorii medicali (47%) și la varianta de răspuns societate mai informată, dezvoltată, culta, corectă – tehnicienii (45%).

Procentajul cel mai mic s-a înregistrat la răspunsul menținerea și îmbunătățirea calității vieții de către personalul din domeniul artelor (2%).

Participarea la învățarea pe tot parcursul vieții favorizează dezvoltarea mai multor capacități. Astfel, respondenții implicați în cercetare au considerat că în cadrul procesului de învățare pe tot parcursul vieții cel mai mult pot fi dezvoltate procesele cognitive și creativitatea (21,5%), urmate de capacități ce reflectă dezvoltarea profesionalismului (17,3%). În rată puțin mai mică, persoanele chestionate pledează pentru dezvoltarea capacităților oratorice și de comunicare (10%), capacităților ce se atribuie optimizării relațiilor interumane (9,5%), pentru dezvoltarea inteligenței (9,3%) şi a multiplelor trăsături benefice de personalitate (9% – tăria de caracter, voința, insistența, capacitatea de decizie, perseverența, tenacitate, răbdare, toleranța, bunătatea, modestia etc.); iar altele 9% subiecți menționează autoapreciere pozitivă, încredere în sine, stima de sine.

Alte capacitați ce pot fi dezvoltate în opinia subiecților sunt: capacitatea de a fi responsabil (6%), capacitățile psihice (5%). Cea mai mică rată de răspunsuri au obținut variantele de răspuns: realizarea scopurilor, dorințelor, interesului (3%); cunoștințe noi, informare (3%); autodezvoltare (2%), altele (2%). Nu au răspuns la această întrebare 10% din respondenți.

În urma analizei rezultatelor am constatat că tehnicieni (12%) și funcționarii publici (9%) consideră că poate fi dezvoltată capacitatea de a fi responsabil, în rată mai mare decât juriștii (5%) și cadrele didactice (4 %). Cea mai mică rată este obținută la acest capitol de personalul din domeniul artelor (2%) și lucrătorii medicali (1%).

Autoaprecierea, stima de sine și încrederea în sine poate fi dezvoltată în măsură mai mare de către tehnicieni (17%) și funcționari publici (13 %). La nivel mediu se poziționează în dezvoltarea autoaprecierii cadrele didactice (6%), personalul din domeniul artelor (6%) și lucrătorii medicali (5%). Cea mai mică rată în dezvoltarea autoaprecierii a fost identificată la juriști (4%).

Dezvoltarea proceselor cognitive și a  creativității în cea mai mare rată poate fi dezvoltată de juriști (49%) în cadrul procesului de învățare pe tot parcursul vieții. O rată mai mică au obținut lucrătorii medicali (28%), personalul din domeniul artelor (28%), cadrele didactice (22%). Pe ultimul loc s-au poziționat tehnicienii (10 %). Nu s-au regăsit în această listă funcționarii publici.

Dezvoltarea capacitaților oratorice și de comunicare pot fi dezvoltate în cadrul ÎPTPV mai mult în opinia funcționarilor publici (21%) și personalului din domeniul artelor (16%). La nivel mediu s-au poziționat juriștii (9%) și tehnicienii (9%). Cea mai mică rată a fost identificată la cadrele didactice (3%). Nu s-au regăsit în acest context lucrătorii medicali.

Cadrele didactice (30%), comparativ cu alte specialiști, consideră în măsura mai mare, că în cadrul ÎPTPV trebuie sa fie dezvoltate trăsăturile de personalitate cum ar fi: tăria de caracter, voința, insistența, capacitatea de a decide, perseverența, tenacitatea, răbdarea, toleranța, modestia, bunătatea etc., La nivel mediu s-a plasat personalul din domeniul artelor (19%). Cel mai puțin trăsăturile de personalitate sunt apreciate de către lucrătorii medicali (5%), tehnicieni (4%), funcționarii publici (4%).

Dezvoltarea profesionalismului este apreciată mai mult de funcționarii publici (36%) și cadrele didactice (31%) și mai puțin de tehnicieni (11%), juriști (10%), personalul din domeniul artelor (9%). Lucrătorii medicali nu au apreciat această variantă de răspuns.

Capacitați de relații interumane pot fi dezvoltate mai mult în opinia cadrelor didactice (25%) și a personalului din domeniul artelor (19%). Într-o măsură mai mică au optat pentru dezvoltarea capacitaților menționate anterior persoanele publice (10%) și juriștii (9%).

Capacitățile de autodezvoltare pot fi mai mult dezvoltate de persoanele publice (7%), personalul din domeniul artelor (4%), cadrele didactice (2%). Celelalte categorii profesionale nu s-au regăsit în acest context.

Motivația, realizarea scopurilor, interesul pot fi dezvoltate în cadrul ÎPTPV mai mult în opinia tehnicienilor (10%), dar și a cadrelor didactice și a lucrătorilor medicali în aceeași măsură (5%). În timp ce juriștii, funcționarii publici și personalul din domeniul artelor nu s-au referit la aceste aspecte.

Cadrele didactice (26%) optează pentru dezvoltarea inteligenței mai mult decât personalul din domeniul artelor (16%) și lucrătorii medicali (14%). Tehnicienii (7%) apreciază într-o măsură mai mică dezvoltarea inteligenței în cadrul procesului de învățare pe tot parcursul vieții. Juriștii și funcționarii publici nu s-au regăsit în cadrul acestei variante de răspuns.

Capacitatea de a se informa şi a acumula cunoștințe noi este evidențiată de către cadrele didactice (9%), tehnicieni (6%), personalul din domeniul artelor (4%) mai mult, decât de alte categorii profesionale.

În această ordine de idei menționăm, că cel mai mare procentaj cu privire la capacitățile ce pot fi dezvoltate în cadrul ÎPTPV a fost acumulat de juriști (49%) la varianta de răspuns dezvoltarea proceselor cognitive și creativității, în același timp cel mai mic procentaj din toate variantele de răspuns analizate, s-a obținut la capacitatea de a fi responsabil de lucrătorii medicali (1,3%).

Nu au dorit să răspundă la această întrebare în cea mai mare parte lucrătorii medicali (22%) și tehnicienii (15%).

Pentru facilitarea percepției rezultatelor analizate în Figura 3 pot fi observate datele procentuale.

Fig. 3. Opiniile respondenților referitor la capacitățile ce pot fi dezvoltate în cadrul ÎPTPV

Impactul procesului de învățare pe tot parcursul vieții asupra activității profesionale este unul semnificativ, având în vedere condițiile și cerințele societății de astăzi în continuă schimbare. Analizând datele numerice obținute la acest subiect au fost obținute mai multe opinii.

Astfel, cea mai mare parte a eșantionului cercetat (39%) consideră impactul unul pozitiv. Unele persoane sunt de părerea că, totuși, procesul dat nu are nici un impact asupra activității sale profesionale (2%). În același timp, o rată nesemnificativă de respondenți evidențiază și impactul negativ (1%) a ÎPTPV argumentat prin surmenaj, consumarea timpului personal, lipsei de timp. Unii respondenți menționează: progresul profesional, avansarea în post (18%); dezvoltarea personală, devin mai inteligenți (11%); capătă abilități profesionale, competențe (7%); experiențe noi, aplicarea în practică (6%).

În rate mai mici s-au conturat așa variante de răspuns cum ar fi: îmbunătățirea relațiilor socio-umane; a comunicării (2%); îndeplinirea lucrului mai calitativ, eficient (2%). Nu au dorit să răspundă la această întrebare 6% din respondenți. Rezultatele obținute vizând impactul învățării pe tot parcursul vieții  asupra activității profesionale sunt prezentate în Figura 4.

Fig. 4. Impactul ÎPTPV asupra activității profesionale

Analizând rezultatele cantitative, observăm că juriștii (58%) și funcționari publici (54%) consideră în măsură mai mare decât ceilalți subiecți, că învățarea pe tot parcursul vieții are un impact pozitiv și direct asupra activității sale profesionale. Comparativ cu aceştia, rezultate puțin mai mici au obținut tehnicienii (31%) și cadrele didactice (31 %). În cea mai mică măsură optează pentru opinia de mai sus personalul din domeniul artelor (22,8%) și lucrătorii medicali (23,6%).

Subiecții au menționat şi impactul negativ al ÎPTPV-ii, enumerând oboseala, surmenajul, lipsa timpului, consumarea timpului personal – funcționarii publici (2%), cadrele didactice (2%), personalul din domeniul artelor (3%). Juriștii, lucrătorii medicali și tehnicienii nu s-au referit la acest aspect.

Un procent nesemnificativ de subiecții implicați în cadrul cercetării sunt de părerea că ÎPTPV nu are nici un impact asupra dezvoltării sale profesionale. Lipsa impactului a fost indicată de către funcționarii publici (3%), juriștii (3%), personalul din domeniu artelor (3%), lucrătorii medicali (1%), cadrele didactice (1%). Tehnicienii nu au menționat nici un răspuns la subiectul dat.

Dezvoltare profesională, avansare în post își doresc cel mai mult persoanele angajate în domeniul tehnic (45%), fiind urmați de angajații din domeniul artelor (27%) și cadrele didactice (23%), mai puțin – juriștii (11%) și medicii (12%). Cea mai mică rată de răspunsuri s-a observat la funcționarii publici (5%).

Consideră că se dezvoltă personal și devin mai inteligenți mai mult lucrătorii medicali (27%). În măsură mai mică, în acest context au dat preferință dezvoltării personale și inteligenței lucrătorii din domeniul artelor (10%) și funcționarii publici (9,4%). Rezultate asemănătoare au obținut juriștii (7%) și cadrele didactice (7%). Cel mai puțin au optat pentru dezvoltarea personală și intelectuală tehnicienii (4%).

Menționează ca îndeplinesc lucrul mai calitativ și mai eficient cadrele didactice (5%) și personalul din domeniul artelor (11%). Funcționarii publici, juriștii, lucrătorii medicali, tehnicienii nu au împărtășit această viziune.

Îmbunătățirea relațiilor sociale și a comunicării este apreciată mai mult de juriști (3%), personalul din domeniul artelor (3%), cadrele didactice (2%), funcționarii publici (2%), lucrătorii medicali (1%) şi deloc de tehnicieni.

Dezvoltă abilitați și competențe profesionale în măsură mai mare funcționarii publici (26%), în măsură mai mică – cadrele didactice (7%) și personalul din domeniu artelor (4%). Alte categorii profesionale nu s-au regăsit în acest context.

Aplicarea în practică și căpătarea unor experiențe noi este apreciată mai mult de juriști (18%) și personalul din domeniul artelor (17 %), mai modest de cadrele didactice (10%). Alte grupuri de subiecți nu au menționat această opțiune.

Sintetizând cele analizate, menționam că dintre toate categoriile profesionale cercetate, juriștii (58%) și funcționarii publici (54%) au obţinut cel mai mare procentaj privind impactul pozitiv, direct al ÎPTPV asupra activității profesionale. Atestă lipsa impactului ÎPTPV asupra activității profesionale doar un număr mic dintre cadrele didactice (1%). Nu au oferit răspunsuri la aceasta întrebare juriștii (9%), lucrătorii medicali (9%) și tehnicienii (8%).

În aşa mod, analiza calitativă a datelor experimentale relevă următoarele idei:

·      Opiniile subiecților despre noțiunea de învățare pe tot parcursul vieții dovedesc complexitatea acestui proces ce include o multitudine de aspecte, principalele reflectând asimilarea informației, perfecționarea cunoștințelor și aplicarea lor în viață în scopul dezvoltării continuă a propriei personalități; dezvoltarea profesională, acumularea continuă a competentelor profesionale.

·      Subiecții atribuie mai multe semnificații procesului de învățare pe tot parcursul vieții, ce reflectă câteva aspecte: personal şi profesional; social, economic şi politic.

·      În cadrul procesului de învățare pe tot parcursul vieții, în viziunea subiecților, pot fi dezvoltate procesele cognitive, profesionalismul, relațiile interumane, multiple trăsături de personalitate, creativitatea.

·      Procesul de învățare pe tot parcursul vieții asupra activității profesionale comportă un impact, în mare parte, pozitiv, prin intermediul dezvoltării personale, a inteligenței, abilităților profesionale, competențelor, acumulării experiențelor noi.

Bibliografie:

1.      Batog M. (2015) Lifelong learning-considerații ale cadrelor didactice. În: Școala modernă- provocari și oportunități. Materialele Conferinței științifice internaționale, 5-7 noiembrie, 2015. Chișinău: Cavaioli, p.464-469.

2.      Bolboceanu A.(2015) Aspecte psihosociale și psihologice ale învățării pe tot parcursul vieții. În: Școala modernă- provocari și oportunități. Materialele Conferinței științifice internaționale, 5-7 noiembrie, 2015. Chișinău: Cavaioli, p.397- 402.

3.      Collins English Dictionary. (2012) Complete & Unabridged, 2012. Digital Edition© William Collins Sons &Co. Ltd. 1979, 1986. Harper Collins Publishers.

4.      Codul Educației al Republicii Moldova. Publicat: 24.10.2014. În: Monitorul Oficial Nr. 319-324 art. Nr: 634. Data intrării in vigoare: 23.11.2014. www.edu.md.

5.      Posţan L. (2007) Dimensiunea politică a conceptului şi strategiilor de educaţie pe parcursul vieţii. Universitatea de Stat din Moldova. În: Studia Universitatis Moldaviae,  nr.9, Seria ,,Ştiinţe ale educaţiei”, p. 269-273.

6.      Strategia sectorială de dezvoltare „Educaţia 2020” pentru anii 2014 – 2020 al Ministerului Educaţiei. www.edu.md.

>>> Te invităm să evaluezi acest articol:

Deloc Nu prea Asa si asa Este ok Excelent

Deloc Nu prea Asa si asa Este ok Excelent

Deloc Nu prea Asa si asa Este ok Excelent