“Obraznicia”- strigatul de S.O.S al copiilor

0
1258

556202461533c16857a46ed5bfb7c21c_XL.jpg

“Copilul ajunge pentru parintii sai dupa educatia care o capata: rasplata sau pedeapsa” (Jean Jaques Rousseau)
Este recunoscut faptul ca societatea zilelor noastre a suferit in ultimile decenii modificari calitative si structurale considerabile. Incet, dar sigur, aceasta societate a parcurs in timp un drum anevoios de la traditional la tehnologizat. Familia, ca celula de baza a societatii, a suferit si ea aceste transformari, plecand de la familia de tip arhaic si ajungand acum la familia de tip modern. Dincolo de avantajele care au facilitat dezvoltarea familiei din zilele noastre, cum ar fi egalitatea sexelor, accesul la informatie si aparitia mijloacelor de usurare a vietii cotidiene, ultimile decenii au adus cu ele si noi probleme, atat in societate in general cat si in familie, in particular.

Una din marile probleme ale familiei moderne este educatia copiilor, adaptata la noile valori ale societatii, precum si amploarea luata de disfunctionalitatile aparute in randul copiilor si adolescentilor. De aceea metodele arhaice de educatie, mostenite din generatie in generatie, au trebuit adaptate in masura in care societatea, familia si, in acest context, si copii cu nevoile si problemele lor, s-au schimbat. Una din aceste disfunctionalitati, si poate cea mai des intalnita actualmente este agresivitatea accentuata in randul copiilor, agresivitate ce face din ce in ce mai dificila viata copiilor si a parintilor atat in mediul familial cat si in cel scolar.

AGRESIVITATEA ESTE DIRECT PROPORTIONALA CU FRUSTRAREA

Frustrarea este acea situatie in care individul este impiedicat sa obtina ceva care ii face placere. Bineinteles ca si in cazul copiilor, ca si in cazul adultilor, aceste placeri deriva indubitabil din nevoi care se cer a fi satisfacute. Pornim in analiza nevoilor copilului, direct de la Piramida lui Maslow, pe care vom incerca sa o adaptam cat mai bine cu putinta la copii.

PIRAMIDA LUI MASLOW

In anul 1954, Abraham Maslow a elaborat o teorie de tip umanist asupra ierarhizarii nevoilor umane in functie de importanta lor in viata si evolutia individului. Aceste nevoi, de tip instinctiv, sunt prezente in fiecare dintre noi si satisfacerea lor ne asigura o stare de normalitate; nesatisfacute insa, creeaza diferite disfunctionalitati, care pericliteaza normalitatea nostra psihica.

      Astfel la baza piramidei, Maslow a pozitionat nevoile cele mai puternice, cele de care depinde supravietuirea noastra ca oameni, si anume hrana, apa, somn, respiratie, excretie, igiena, homeosazie. Dupa cum bine stim, inca de la nastere reactiile copilului la foame, sete, somn, igiena precara, sunt unele din cele mai agresive ale bebelusului. De aceea, parintele trebuie, in mod imperios, sa fie foarte atent la satisfacerea acestor necesitati, ele fiind fundamentale pentru viata copilului, ca si pentru viata adultului.
Urmatoarea trapta in ierarhie o ocupa nevoia de securitate. Inca de la nastere, copilul ia contact cu o lume diferita de “imbratisarea” calda oferita de uterul matern, substituindu-l mai apoi cu sanul si imbratisarea mamei, ca mai apoi sa se regaseasca in ambientul familial. Conflictele familiale insa, smulg cu brutalitate copilul din starea sa de siguranta, privandu-l astfel de aceasta nevoie bazala, si provocandu-i o frustare manifestata de obicei prin agresivitate. Mai mult, in familiile in care este prezenta violenta si ostilitatea, acest factor este luat ca model de normalitate, manifestandu-se ca un pattern comportamental, mai des intalnit la prescolari, si reactivate mai tarziu in situatii stresante. De cele mai multe ori parintii sunt primii care resimt aceasta agresivitate manifestata printr-o gama cat se poate de diversa de comportamente: opozitionale, evitante sau ignorante, somatizari, abandon scolar, etc. Este un fapt pentru care, inainte sa catalogam copilul ca fiind rau, obraznic, incapatanat, ar trebui sa ne punem intrebarea cat se poate de legitima: “Ii asigur oare acestui copil climatul de siguranta de care are atata nevoie?”
Parcurgand ierarhic, mai departe Piramida lui Maslow, descoperim nevoia de iubire si apartenenta. Pentru copii, relatia initiala si totodata cea mai semnificativa, se rezuma la parinti: initial mama, ca relatie simbiotica si mai apoi, prin extinderea orizonturilor, tatal, fratii si surorile. In cursul evolutiei sale, copilul creaza relatii semnificative cu familia extinsa, bunicii si celelalte rude iar mai apoi, odata cu inaintarea in varsta cu partenerii de joaca. Privarea de aceste relatii, determina copilul la o reactie de retragere si insingurare care il condamna la inchistarea intr-o lume a lui, o lume ce naste frustrari si de aici pornind, agresivitate (sau autoagresivitate). De aceea este indicata stimularea copilului spre socializare si interactiune cu semenii lui. De asemenea, comportamentele afectuoase, de care copilul beneficiaza, il fac pe acesta sa traiasca intr-un confort afectiv. De aceea copilul trebuie asigurat de dragostea neconditionata a celor din jurul sau.
Nevoia de stima si respect a copilului este satisfacuta acordandu-i acestuia un rol si o pozitie in familie si societate. Este foarte des intalnit, cu preponderenta in familiile disfunctionale, minimalizarea rolului si pozitiei pe care copilul o ocupa in familie, in proportionalitate cu varsta lui. Cu totii trebuie sa fim constienti ca, desi are o varsta foarte frageda, copilul este o parte integrata din familie si are dreptul de a se exprima si de a avea nevoi, in aceasi masura ca si noi, adultii. De aceea se recomanda evitarea ignorarii opiniilor copilului si incercarea de a intelege nevoile care se ascund in spatele acestor opinii, indiferent cat de ilogice si lipsite de sens ar parea. De asemenea, incurajarea copilului de a-si manifesta autonomia (in conformitate cu varsta) este benefica la fel ca si recunoasterea meritelor sale. Aceasta atitudine parentala ii dezvolta copilului respectul de sine si il ajuta pe viitor sa treaca cu bine peste incercari.
Nevoia de autoactualizare, vine din insusi progresul natural al oamenilor. Odata cu inaintarea in varsta si dezvoltarea fiziologica, fiecare copil progreseaza, atat in plan intelectual, prin invatarea de lucruri noi, inscrierea la gradinita si mai apoi la scoala, sau poate la alte activitati care sa ii poata dezvolta aceasta capacitate, in plan emotional, prin descoperirea unor noi emotii, sau in plan social prin apartenenta la un grup (la cei mici pot fi chiar partenerii de joaca din parc), sau apartenenta la o echipa sportiva. In fiecare dintre aceste arii copilul experimenteaza realizari care trebuiesc recunoscute si “aplaudate” de catre parinte si esecuri care trebuiesc normalizate si integrate ca parte din viata copilului. Insa, pretinderea perfectiunii de catre parinte poate degenera catre o stima de sine scazuta a copilului, neincredere in fortele proprii, si il predispune catre anxietate si de ce nu, mai tarziu, catre depresie. De aceea este indicata stimularea copilului catre evolutie si progres, insa nu trebuie omis ca totul trebuie sa se desfasoare in conformitate cu varsta si nevoile copilului, evitandu-se fortarea, fie ea si in scopuri aparent benefice.    

IN PRACTICA PARENTALA deci, parintii trebuie sa tina cont de aceste nevoi care, atentie, nu se manifesta intocmai ca la adulti, prin solicitarea obiectului dorit, ele fiind de altfel instinctive. In cazul copiilor, nesatisfacerea acestor nevoi iau de multe ori o forma greu de decodificat: uneori prin comportamente agresive si autoagresive, prin stagnari in dezvoltare, atitudini de retragere, somatizari sau efectiv de inertie. De aceea se recomanda automonitorizarea parintelui si de asemenea monitorizarea copilului si a comportamentelor sale disfunctionale. Cursurile de parenting au o influenta benefica in ghidarea parintilor catre o educatie sanatoasa si o crestere armonioasa a copilului din punct de vedere psihologic.  De multe ori se poate intampla ca in spatele unui comportament dezorganizat si haotic sa nu se ascunda o boala, si nici “obraznicie” sau rautate, ci pur si simplu un strigat de S.O.S al unui copil cu nevoi naturale.

>>> Te invităm să evaluezi acest articol:

Deloc Nu prea Asa si asa Este ok Excelent

Deloc Nu prea Asa si asa Este ok Excelent

Deloc Nu prea Asa si asa Este ok Excelent