Intelegerea si acceptarea emotiilor 4.58/5 (4)
4.58/54

0
1910

c37dc19a7e5d9f0d200251af9d2db309_XL.jpg

Emotia … bucurie, tristete, lacrimi, fuga, incremenire sau “reactie globala, intensa si de scurta durata a organismului la o situatie neasteptata, insotita de o stare afectiva de tonalitate placuta sau neplacuta” cum este descrisa de Norbert Sillamy.

Emotiile sunt trairi puternice care se manifesta in plan:

–          fiziologic (modificarea ritmului cardiac si a celui respirator, senzatia de gura uscata, transpiratii, roseata sau albirea fetei “alb ca varul”),

–          cognitiv (succesiunea unor ganduri legate de intamplarea care genereaza emotia – aceste ganduri pot fi adaptative care ne mobilizeaza pentru rezolvarea situatiei sau dezadaptative),

–          comportamental (plans, fuga, “impietrire de spaima”)

Ca si dimensiune emotiile sunt traite intr-un mod unic, individual de fiecare persoana in parte, modul in care sunt perceptue depinzand de starea fizica si mentala actuala a individului, de personalitatea sa, de istoria sa personala, de experientele anterioare de viata.

Intelegerea si acceptarea emotiilor este importanta si necesara pentru ca numai intelegandu-ne emotiile putem sa reactionam intr-un mod normal, fara sa alunecam pe o panta periculoasa. Astfel, de exemplu, teama ca mergem la o petrecere unde nu cunoastem prea multa lume, teama  care este normala pana la  un anumit punct, se poate transforma treptat in fobie sociala care poate ajunge de intensitate clinica sau in agorafobie ori alt tip de tulburare anxioasa daca nu ne intelegem emotiile si fugim de ele.

Distorsiunile cognitive la care duce fuga de emotii si de intelegere si acceptare a lor ne pot duce intr-o zona a ingrijorarilor permanente, a disfunctionalitatii.

Este nevoie sa intelegem de ce anume ne temem, sa nu mai fim atat de exigenti cu noi, sa nu ne fie rusine de ceea ce simtim, sa ne acceptam emotiile, sa ne aplecam asupra fiintei noastre si sa incepem un proces de autocunoastere, de dezvoltare personala, de imbunatatire a imaginii de sine si a stimei de sine, de (re)descoperire si de activare a resurselor interioare.

Sa ne jenam si sa fugim de ceea ce suntem, de ceea ce simtim si ceea ce gandim nu reprezinta decat o negare a fiintei noastre.

Nu este o rusine sa avem emotii, sa fim sensibili, sa rosim. Pentru a schimba ceva la noi este nevoie mai intai sa ne acceptam emotiile, gandurile, sensibilitatea pentru ca doar identificandu-le putem sa le intelegem si sa le slefuim pentru ca imaginea ideala sa ajunga la un punct de intalnire cu imaginea actuala.

Asadar, nu va temeti sa simtiti, sa aveti emotii, sa va descoperiti limitele, dar si resursele, sa va cunoasteti mai bine. Nu va temeti sa incepeti un program de autocunoastere individual sau in cadrul unui grup. Nu va temeti de intalnirea cu voi!

 

Bibliografie: Larousse – dictionar de psihologie, Norbert Sillamy, Univers Enciclopedic, Bucuresti, 1998

 

Autor: Iuliana Pasarin

>>> Te invităm să evaluezi acest articol:

Deloc Nu prea Asa si asa Este ok Excelent

Deloc Nu prea Asa si asa Este ok Excelent

Deloc Nu prea Asa si asa Este ok Excelent