Influenta psihologica a muzicii psalmilor 4.25/5 (4)
4.25/54

0
2039

fce01341774186a17457104171b805ae_XL.jpg

Intregul complex cognitiv si comportamental uman care integreaza informatiile de la analizatorii: vizuali, gustativi, olfactivi, auditivi, kinestezici, pe de o parte diferentiindu-le, pe de alta parte suprapunandu-le, prin intermediul sistemului nervos central si endocrin, realizeaza un postament informational determinant pentru structura fiintei, care conduce si genereaza individul creator.

Toate informatiile primite prin analizatori raman stocate. Acest proces depinde de la individ la individ, in functie de capacitatea de encodare (introducere in memorie a informatiilor), stocare si recuperarea informatiilor memorate. Informatiile memorate depinzand de emotia de moment din timpul stimulului care poate determina memorii de scurta durata sau de lunga durata.

” Toti analizatorii (vizuali, auditivi, tactili) proiecteaza informatiile spre ariile corticale specifice. Miscarile corpului sunt controlate de catre o alta arie corticala. Restul cortexului care nu este nici senzorial nici motor este alcatuit din arii de asociatie. Aceste arii corticale sunt legate de alte aspecte comportamentale: memorie, gandirea si limbajul, ocupand cea mai mare parte a cortexului uman”. (Atkinson, Atkinson, Smith, Bem, & Nolen-Hoeksema, 2002, p. 53)

Putem sa ne gandim la un exemplu: chem salvarea pentru o problema serioasa de sanatate. Acuitatea auditiva este indreptata spre a detecta sunetul prin care salvarea se face auzita. La un moment dat aud sunetul salvarii, acest sunet ma bucura si imi da forta sperantei. Muzicalitatea sunetului respectiv a ramas memorata ca o salvare de tipul contrastului viata – moarte. Acest sunet daca il identific, in timpului unui concert, sau cand citesc, sau mananc, de cele mai multe ori emotia din timpul stocarii o retraiesc, de multe ori chiar vizibil.

Pentru ca in cursul vietii, informatiile stocate desi multe asemanatoare au planuri de inregistrare diferit emotionala din acest motiv reactiile noastre pot fi diferite. La aceeasi piesa muzicala la care participa un numar de indivizi, reactiile sunt diferite.

” Activitatea muzicala implica aproape toate regiunile creierului si aproape toate subsistemele neurale… Ascultarea muzicii incepe cu structurile subcorticale (de sub cortex) – nuclei cohleari, triunghiul cerebral si cerebelul – si apoi urca la cortexurile auditive de ambele parti ale creierului” (Daniel, 2010, p. 99).

Aceasta dinamica este facerea nemijlocita a Creatorului. Inclusiv cartea cartilor nu este lipsa aceasta lectie, lectie predata omului in psalmi.

Starea emotionala a autorilor psalmilor o observam din cuvintele pe care ei le-au asezat in aceasta versificatie.

Psalmii sunt manifestari ale laudelor, rugaciunii si bocirilor omenesti la adresa lui Dumnezeu, construiti sa fie acompaniati cu instrumente muzicale.

” Psalmii sunt scrisi sub forma de poezie evreiasca cu regulile ei poetice deosebite. Astfel versurile psalmilor nu rimeaza prin ultima silaba ca in poezia moderna, ci prin interactiunea ideilor.” (Arhur, 1992, p. 878)

Tonalitatea muzicala la nivel profund stimuleaza reactiile inregistrate la nivelul cerebelului si nucleului amigdalian declansand emotii care pot genera actiune somatica prin miscarea in ritmul muzicii: a piciorului, mainii, capului sau chiar a intregului corp.

Cultivarea muzicii genereaza mai multi centri muzicali care raspund la stimulul adecvat. Omul devine ceeace cultiva si asculta. Creierul uman este receptiv si creativ la noi sensibilitati si registre muzicale. Exemplu cel mai elocvent este copilul care inregistreaza verbalul muzical si non muzical de la parinti, iar prin asociere, naste originalitatea lui, care ii mira si pe parinti (exclamand” de unde a invatat”). Originalul apare atunci cand creierul are ce procesa din materia prima furnizata pana la data respectiva.

Numarul combinatiilor creatoare posibile este foarte mare, acest mare este generat de flexibilitatea individului, si de zestrea genetica. De retinut faptul ca valentele muzicale si cultura muzicala sunt rodul antrenamentelor individului in prezenta specialistilor. Parte genetica ajuta dar nu modeleaza.

Inaltarea laudelor prin muzica face ca toate celule corpului sa fie pline de bucurie si fiinta umana se fortifica:” O inima vesela este un bun leac, dar un duh mahnit usuca oasele” Prov. 17,22.

Iar explozia exceptionalului este legata si de rezonanta pe care o are omul in combinatie cu Divinul. Dincolo de ambitii, de mandria semnaturii ca autor, exista sansa de a te lasa condus de Cel care poate face adevaratele conexiuni ce pot conduce sufletul la mantuire.

Sunt melodii care nasc in om pasiuni iar alte note muzicale nasc repulsie, aroganta, dispret ce conduc fiinta umana spre refuz. De aceste reactii suntem responsabili. Ele nu se nasc greu dar se scapa greu de ele. Procesarea lor este volitiva si cognitiva la nivel matur, iar la nivel de inconstient in dreptul copiilor sunt responsabili parintii cand indeplinesc functia de tutore, reprezentand pe Dumnezeu in primii ani de viata.

In expresiile de jelire ale psalmilor se produce un efect psihologic pozitiv, necesar, moment pe care fiintele umane il trec cu greu.

Exemplu” Chiar daca ar fi sa umblu prin valea umbrei mortii, nu ma tem de nici un rau, caci Tu esti cu mine. Toiagul si nuiaua ta ma mangaie.” Ps. 23,4.

Situatiile grele ale vietii (moarte, despartire, boala) care ne duc uneori in pragul disperarii, in anumite situatii produc chiar depresia, pot sa se instaleze in psihicul uman, degradandu-l si imbatranindu-l. Psihologia moderna identifica procedeele vechi transmise prin acte comportamentale” mostenite” ca fiind solutia de terapie prin care omul constientizeaza si cicatrizeaza separarea sau starea in care se afla in momentul respectiv.

In primele sase luni de la deces este absolut normal, sa apara o reactie de deprimare, care persista in functie de tonusul psihic al individului. La acest nivel este bine de orientat spre parti utile, sa isi gaseasca sens in viata si sa nu fie coplesit de intrebari la care nu gaseste raspunsul. Trebuie sa iesim din ritualurile obsesive, sa nu reiteram povestea mortii ca sa intarim trauma. Omul are nevoie sa jeleasca, sa se regaseasca sa fie inteles, sa fie incurajat, sa aiba suport sa nu fie singur. Apare la acest tip de trauma – abandonul – individual trebuie ajutat sa inteleaga tematica spirituala vizavi de tematica mortii, merita ca memoria celui decedat sa fie onorata.

Se pun bazele criptoforiei din analiza transgenerationala. Tu devii cripta pentru cel disparut, il tii cu tine. Trebuie sa cream disocierea sanatoasa – in functie de starea spiritual a fiecarui individ. Este bine sa ramana in memoria noastra lucrurile bune din persoana decedata ºi aceasta reprezinta un motor de mobilizare pentru viata.

Experienta ne-a invatat sa asociem sunetele cu jalea, bucuria, pericolul. Suntem diferiti ca oameni, dar unele decodificari nu au granite: (claxonatul=pericol, trompeta = atentie, toba=ritm, etc)

Registrul muzical al unei melodii pentru ca foloseste o gama mare de inaltimi, activeaza la nivel cerebral multe arii raspunzatoare pentru diverse actiuni somatice si emotionale ce determina actiuni si simtaminte traite anterior, care genereaza explozia unor noi actiuni pozitive sau negative, condamnabile sau necondamnabile de tine si de societatea in care traiesti.

” Muzica se deosebeste de toate celelalte arte prin caracterul ei complet abstract si profund emotional. Nu are puterea de a reprezenta ceva precis, extern, dar are capacitatea de a exprima stari si sentimente. Muzica poate ajunge direct la inima fara mijlocitori.” (Oliver, 2009, p. 311)

” In unele cercetari observationale (Oliver, 2009, pg. 312-313) s-a constat ca muzica normalizeaza reactiile schizofrenicilor luptand contra simptomelor negative (greutati in stabilirea contactului, absenta motivatiei) si a celor pozitive (halucinatii, iluzii). Exista muzicieni schizofrenici care canta la cel mai inalt nivel profesional, iar interpretarile lor nu pastreaza nici o urma a starii mintale tulburate.”

Coloratura vietii este data de impletirea actiunilor volitive cu cele emotionale. Declansarea vointei tine de cognitie, declansarea emotiei este mult mai profunda si mai sensibila. Unul din catalizatorii impresari ce au acces la deblocarea emotiilor este muzica.

Travaliile de doliu care au ca scop vindecarea separarii a oamenilor de cei care au decedat, daca se fac pe note muzicale adecvate resping agresivitatea si pot aduce rezultatul mult mai repede. In mare majoritatea actiunilor de bocire, care sunt parte la acest travaliu, sunt exprimate pe linie melodica adecvata cu evenimentul.

Daca sapam in traditie care se pastreaza inca din fericire, carul mortuar este insotit de formatie muzicala specifica: instrumente muzicale de suflat si toba. Individual care sufera despartirea pe fundalul acesta muzical, este insotit si interorizeaza armonia foarte profund, unindu-se in procesul fiziologic al respiratiei lui cu instrumentele de suflat si ritmul cardiac al lui, ritmurile tobei. Impreuna cu cuvintele de la bocitori determina constientizarea despartirii.

” Continutul psalmilor este dominat de un caracter muzical, mai multe genuri muzicale; o muzicalitate specifica, o cantare de lauda ºi rugaciune, o cantare de multumire lui Dumnezeu ºi un permanent indemn catre manifestarea sentimentului religios prin cantare” (Alexandru).

” Muzica reprezinta o arhitectura sonora, guvernata de legi specifice privind succesiunea (melodia, ritmul), calitatile timbrale si suprapunerea (armonia) sunetelor si avand un dublu impact (psihic si organic) asupra organismului ascultatorului, pe baza decodificarii de catre acesta a unui mesaj pe care el il confera – intuitiv sau prin evaluarea bazata pe analiza rationala – combinatiei de sunete receptionate pe calea analizatorului acustic”. (Luban-Plozza & Iamandescu, 1997, p. 3)

 

Bibliografie

Atkinson, R. L., Atkinson, R. C., Smith, E. E., Bem, D. J., & Nolen-Hoeksema, S. (2002). Introducere in psihologie. Bucuresti: Editura Tehnica.

Daniel, L. J. (2010). Creierul nostru muzical. Bucureºti: Humanitas.

Arhur, K. (1992). Psalmii. Eugene-Oregon, UªA: Precept Ministries.

Oliver, S. (2009). Muzicofilia – povestiri despre muzica si creier. Bucuresti: Humanitas.

Alexandru, I. (n.d.). http://www.crestinortodox.ro/liturgica/cantarea/muzica-psalmilor-biblici-70743.html. Retrieved 05 20, 2012

Luban-Plozza, B., & Iamandescu, I. B. (1997). Dimensiunile psihologice ale muzicii (Introducere in muzicoterapie). Bucuresti: Editura Romcartexim.

 

Autor: Daniel Duta

>>> Te invităm să evaluezi acest articol:

Deloc Nu prea Asa si asa Este ok Excelent

Deloc Nu prea Asa si asa Este ok Excelent

Deloc Nu prea Asa si asa Este ok Excelent