Imaginea de sine a adolescentilor in functie de parametrii: provenienta si profilul studiilor 2.5/5 (2)
2.5/52

0
2370

9e2da3b69f12c2eed78f14bf191f9223_XL.jpg

Imaginea de sine constituie un rezultat sau produs al prizei de constiinta. In linii mari, am putea echivala imaginea de sine cu unul dintre efectele actiunii intreprinse de subiect.

In opinia lui C. Rogers, imaginea de sine se prezinta ca un sistem de autoaprecieri, ea desemnind perceperea omului de catre sine insusi.

И. Кoн sustine ca imaginea de sine este un fenomen integrator ce reflecta continutul constiintei de sine; un sistem de elemente cognitive, afective si comportamentale, nu un sistem de montaje obisnuite, deoarece ea este intotdeauna individuala si specifica.

Imaginea de sine reprezinta „perceptia si valorificarea conceptiilor despre sine, a propriilor pozitii, judecati, orientari in atribuirea de valori, capacitati si deprinderi, precum si a premiselor acestora. Imaginea de sine apare ca o oglinda individuala a solicitarilor socialmente conditionate ale lumii inconjuratoare si serveste constiintei propriei identitati in conditiile schimbarii situatiilor exterioare”, afirma G. Glauss. In mod asemanator, U. Schiopu sustine ca imaginea despre sine este expresia concretizata a modului in care se vede o persoana oarecare. Este contaminata de dorinta, dar si de modul in care evalueaza ceilalti persoana respectiva. Succesele si esecurile modifica imaginea de sine si constituie punctul de plecare pentru o gama larga de atitudini si conduite. Acestea contureaza si diferentiaza imaginea statutului si rolului social, fiind considerate ca aspecte componente de baza ale personalitatii.

Dupa M. Лисинa, imaginea de sine are caracter afectiv-cognitiv si este alcatuita din atitudinea emotionala a persoanei fata de sine si reprezentarile cognitive despre sine. Ea considera ca imaginea Eului are o arhitectonica complicata: 1. constituie organizarea nucleu, care este centrala si in care cunostintele despre sine ca subiect sint prezentate intr-o forma mai prelucrata; in aceasta organizare apare autoaprecierea generala, care exista si functioneaza aici permanent; 2. exista si „periferia” in care apar cele mai noi si proaspete cunostinte ale persoanei despre sine si care au influenta asupra schimbarii reprezentarii despre sine.

Imaginea despre sine atribuita lumii si cea a lumii despre individ se numara printre primele produse, dar reprezinta si forme de manifestare ale psihismului. Ele nu coincid, ceea ce justifica diferentierea lor, iar una din principalele linii de forta ale psihicului consta in interactiunea acestor imagini in scopul reducerii lor la una singura, raminind sa se manifeste la unison. Din punct de vedere practic, scopul nu este niciodata atins pe deplin, ci numai partial, semnificind obtinerea unei anumite identitati.

Dupa В. Столин, imaginea de sine se formeaza si in procesul activitatii vitale ca o anumita formatiune psihica, care permite  activarea mult mai adecvat si mai eficient. La fel ca schema corpului, putem sustine ca nu actioneaza imaginea umana a propriului Eu, ci un subiect, care este inzestrat cu aceasta imagine a Eului, cu ajutorul acestui fenomen.

Imaginea de sine poate avea structura diferita. Imaginea de sine este un complex cu o structura afectiv-cognitiva. Partea afectiva este reprezentarea atitudinii omului fata de sine insusi, iar latura cognitiva – cunostintele despre sine. In cadrul imaginii de sine sint prezente cunostintele si atitudinea fata de sine intr-o legatura, unitate complexa. Atitudinea fata de sine abstractizata de cunostinte este autoaprecierea, iar reprezentarile despre sine constituie cunoasterea de sine.

Imaginea de sine include totalitatea reprezentarilor, ideilor, credintelor individului despre propria sa personalitate, afirma M. Zlate. Cu alte cuvinte, este vorba de felul cum se percepe individul, ce crede el despre sine, ce loc isi atribuie in raport cu ceilalti. Dupa A. Perju-Liiceanu, imaginea de sine reprezinta un integrator si organizator al vietii psihice a individului, cu rol major in alegerea valorilor si scopurilor. Ea este nucleul central al personalitatii, reper, constanta orientativa a ei, element definitoriu al statutului si rolului social. Contrar parerii unor autori care afirma ca imaginea de sine este o reflectare (adecvata sau eronata) a personalitatii reale a individului, a felului sau concret de a fi, N. Bogatu considera ca aceasta se origineaza nu doar in personalitatea reala, ci si in alte fatete ale ei. Uneori ea isi trage seva din personalitatea ideala, alteori din cea manifestata sau din cea proiectata.

Z. H. Rodriguez Tome, fiind interesat de surprinderea imaginii despre sine a unor adolescenti numita „imagine proprie de sine” si a imaginii pe care acestia cred ca o au ceilalti despre ei – „imagine sociala de sine”, ii pune pe adolescenti in situatia de a-si exprima, pe de o parte, parerea pe care o au in raport cu modul de manifestare la ei insisi a 22 trasaturi comportamentale (vesel, sociabil, reflexiv etc.), iar, pe de alta parte, parerea pe care considera ca o au altii (tatal, mama, prietenii) despre ei. Se obtine in final o imagine proprie de sine si patru imagini sociale de sine care ii ofera posibilitatea efectuarii unor analize diferentiatorii si comparative. O cercetare aproape identica a fost organizata de M. Gilly, M. Lacour, R. Meyer, pentru a evidentia relatia dintre cele doua tipuri de imagini de sine (proprie si sociala) si statutul scolar al elevilor. Printre insusirile date spre apreciere se aflau unele legate direct de activitatea scolara.

V. Gonta in lucrarea Formarea imaginii de sine la adolescenti a propus o definitie prin care afirma ca „imaginea de sine reprezinta un sistem de montaje ale individului, orientate spre sine, care includ conceptiile, aprecierile si tendintele comportamentale proprii, care se constituie in ontogeneza, parcurgind anumite trepte si devenind relativ stabile in adolescenta”.

Imaginea de sine ca forma initiala a dezvoltarii constiintei de sine in ontogeneza are si o arhitectonica anumita. In cadrul conceptiei genezei comunicarii se evidentiaza structura imaginii pe orizontala: partea „periferica” – cunostintele particulare, concrete despre sine si „formatiunea nucleara centrala” din care fac parte cunostintele, impresiile noi ale individului. In centrul imaginii de sine sint concentrate cunostintele despre sine ca subiect, personalitate intr-o forma prelucrata, precisa. Aici ia nastere autoaprecierea personalitatii. Deosebirea in structura imaginii de sine pe orizontala, evidentierea laturilor respective permite de a imbina intr-o unitate integrata functionala latura subiecta si obiecta a formatiunii in cauza in aspect genetic. Constituirea si dezvoltarea „formatiunii centrale nucleare” este procesul formarii individului ca subiect, iar formarea laturii periferice este acumularea cunostintelor despre sine ca obiect.

Chestionarul imaginii de sine (M. Modrea, W. Damon si D. Hait) utilizat in experiment contine patruzeci de itemi grupati, cite cinci, in opt categorii de raspunsuri care se considera relevante pentru conturarea imaginii de sine a adolescentilor.

In cadrul experimentului dat au fost analizate relatiile care se stabilesc intre imaginea de sine a adolescentilor si profilul studiilor.

 

Tabelul 1. Relatiile dintre imaginea de sine si profilul studiilor, (umanist n=135; real n=90)

 

Imagine de sine

Profil

Media aritmetica

Abaterea standard

Fizica

umanist

real

18,09

18,73

3,32

3,06

Gen

umanist

real

18,31

18,57

2,83

3,70

Virsta

umanist

real

19,84

20,25

3,59

3,65

Profesie

umanist

real

19,45

18,11

3,25

3,56

Psihologica

umanist

real

19,17

19,21

3,15

2,73

Sociala

umanist

real

19,18

19,47

3,06

2,65

Filiala

umanist

real

20,64

21,33

2,92

3,02

Nationala

umanist

real

19,51

19,70

3,89

4,68

 

Compararea frecventelor si mediilor insusirilor pe care si le-au atribuit aceste doua categorii de subiecti a reliefat anumite particularitati.

Dupa cum observam din tabelul 1 si figura 1 scorurile cele mai mici au fost inregistrate la variabila imagine fizica: media – 18,09 pentru adolescentii de la profilul umanist si media – 18,73 pentru cei de la profilul real, semn ca nici un adolescent din lot nu este absolut satisfacut de insusirile sale fizice. Totodata mentionam ca aprecierea pentru imaginea fizica nu este realizata ca valoare minim posibila (5 puncte), demonstrind ca nici un adolescent dintre cei chestionati nu-si respinge in totalitate aspectul fizic.

Mediile cele mai ridicate au fost obtinute, in ordine descrescatoare, la: imaginea filiala, imaginea virsta, imaginea nationala, imaginea sociala, imaginea psihologica si imaginea profesionala. Aceste rezultate denota atitudinea pozitiva a majoritatii adolescentilor fata de ei insisi, si, implicit, fata de contextele sociale din care fac parte, ceea ce reflecta o buna adaptare la micro si macromediile respective (familia, universitatea, societatea in general) si denota acord cu opinia multor autori care, in ultimele decenii, au afirmat ca adolescenta zbuciumata constituie mai degraba exceptia decit regula.

paladi1

Fig. 1. Diferentele dintre imaginea de sine si factorul profilul studiilor

 

Adolescentii de la facultatile cu profil real sint tentati sa ofere o imagine de sine mai vasta, desi in structura ei se intilnesc deseori disproportii. Pentru adolescentii de la profilul umanist conteaza foarte mult ponderea calitatilor psihice interne, cu tendinte de a conforma imaginea sinelui cerintelor mediului. Imaginea de sine formata la un nivel favorabil este o conditie a structurarii armonioase a personalitatii. Problemele de autoapreciere, autoprezentare si autoperceptie apar in urma influentei factorilor si problemelor emotiv-volitive, comunicative si a celor interne (anxietate, lipsa de incredere, dependenta, fobii etc.)

Dupa rezultatele obtinute imaginea de sine profesionala este mai dezvoltata la subiectii cu profil umanist decit la cei cu profil real; imaginea de sine psihologica este aproximativ la acelasi nivel la adolescentii ambelor profiluri, iar celelalte (imagine de sine fizica, gen, virsta, sociala, filiala, nationala) au un nivel de dezvoltare mai inalt pentru subiectii profilului real.

 

Tabelul 2. Semnificatia in functie de imaginea de sine si parametrul profilul studiilor

Imagine de sine

T-Student (t)

Gradul de semnificatie (p)

Fizica

-1,45

0,14

Gen

-0,59

0,55

Virsta

-0,83

0,40

Profesie

2,91

0,004**

Psihologica

-0,08

0,93

Sociala

-0,74

0,46

Filiala

-1,70

0,89

Nationala

-0,31

0,75

Nota:   * – semnificativ la p=0,05;

** – emnificativ la p=0,01.

 

Datele tabelului 2 denota ca diferentele semnificative sint caracteristice numai pentru imaginea de sine profesionala, cu gradul de semnificatie p=0,004** si numai pentru adolescentii de la profilul real. Probabil ca pentru ei prezinta un interes si o ingrijorare mai mare factorul imaginii de sine profesionala decit pentru cei care isi fac studiile la facultatile cu profil umanist.

Putem, astfel, mentiona la toate cele expuse mai sus ca implicatiile constiintei de sine, imaginii de sine in valorile vietii sint de diferit nivel si intr-o anumita masura dependente de profilul studiilor. Aceasta virsta (la care sint studentii) este destul de productiva pentru dezvoltarea constiintei si imaginii de sine, iar factorii care contribuie la eficientizarea, fortificarea lor sint conditiile sociale de dezvoltare, pozitia obiectiva in societate, orientarile spre viitor, conceptiile despre lume, potentialul intelectual, nivelul de analiza a propriului comportament raportat la natura si relatiile umane, referentialul valoric al societatii si altele.

 

Masurarea diferentelor s-a realizat si la parametrul imaginea de sine in functie de provenienta adolescentilor. Rezultatele obtinute sint prezentate in tabelul 3.

 

 

Tabelul 3. Mediile imaginii de sine in functie de provenienta adolescentilor

Imagine de sine

Provenienta

Media aritmetica

Abaterea standard

Fizica

rural

urban

18,09

18,58

3,23

3,22

Gen

rural

urban

18,33

18,5

3,01

3,38

Virsta

rural

urban

20,03

19,98

3,58

3,65

Profesie

rural

urban

18,80

19,01

3,17

3,66

Psihologica

rural

urban

19,05

19,31

2,82

3,13

Sociala

rural

urban

19,41

19,20

2,95

2,86

Filiala

rural

urban

21,25

20,61

2,92

3,00

Nationala

rural

urban

19,86

19,33

3,94

4,45

 

Dupa cum observam in tabelul 3, figura 2, similar cazului de relatie in functie de profilul umanist/real, cele mai mici note sint caracteristice imaginei fizice: media – 18,09 pentru adolescentii de provenienta rurala si media – 18,58 pentru cei de provenienta urbana. Acest fapt inca o data confirma ca adolescentii implicati in experiment nu sint absolut satisfacuti de insusirile lor fizice.

paladi2

Fig. 2. Mediile imaginii de sine in functie de provenienta adolescentilor

 

Cele mai mari aprecieri au fost obtinute pentru indicii imaginii de sine filiala. Pe parcursul cercetarii au fost stabilite la parametrul imaginii de sine unele tendinte de schimbare care isi au lamurire. Presupunem, ca imaginea nationala este mai favorabila pentru studentii cu provenienta rurala din motivul ca ei sint mai frecvent implicati in promovarea valorilor nationale. Imaginea psihologica putin mai favorabila pentru adolescentii de provenienta rurala este determinata, posibil, de influenta nivelului de adaptare psihologica pentru viata urbana.

 

Tabelul 4. Diferenta semnificativa T-Student in functie de imaginea de sine si mediul de provenienta rural/urban al adolescentilor

Imagine de sine

T-Student

Gradul de semnificatie

Fizica

-1,14

0,25

Gen

-0,38

0,70

Virsta

0,11

0,91

Profesie

-0,46

0,64

Psihologica

-0,64

0,52

Sociala

0,53

0,59

Filiala

1,60

0,11

Nationala

0,94

0,34

Nota:   * – semnificativ la p=0,05;

** – semnificativ la p=0,01.

Rezultatele statistice procesate din tabelul 4 denota ca nu sint diferente semnificative pentru tipurile de imagine de sine si mediul de provenienta al subiectilor.

Concluzionam ca mediul de provenienta al adolescentilor se implica in relatiile cu imaginea de sine insa nu semnaleaza schimbari esentiale, semnificative ale acestor parametri.

 

Referinte bibliografice:

 1. Bonchis E. Cunoasterea de sine si de altul. Oradea, 1996. 218 p.

2. Gonta V. Formarea imaginii de sine la adolescenti. Chisinau, 2004. 160 p.

3. Havirneanu C. Cunoasterea psihologica a persoanei. Iasi: Polirom, 2000. 290 p.

4. Ilut P. Sinele si cunoasterea lui. Teme actuale de psihosociologie. Iasi: Polirom, 2001. 224 p.

5. Modrea M. Caracteristici ale imaginii de sine in adolescenta. In: Revista de Psihologie, t. 52, nr.1-2, Bucuresti: Ed. Stiintifica si Tehnica, 2006, p. 5-16.

6. Pavelcu V. Cunoasterea de sine si cunoasterea personalitatii. Bucuresti: Ed. Didactica si Pedagogica, 1982. 268 p.

7. Pruna T. Constiinta de sine. In: Problemele fundamentale ale psihologiei. Bucuresti: Ed. Academiei, RSR, 1980, p. 102-105.

8. Racu I. Psihologia constiintei de sine. Chisinau: UPS „I.Creanga”, 2005. 244 p.

9. Traxel P., Anghel Z. Evaluarea constiintei de sine. In: Psihologie, 2001, nr. 1, p. 37-41.

10. Бернс Р. Что такое Я-концепция. В: Психология самосознания. Хрестоматия. Самара: Издательский Дом Бахрах-М, 2003, с. 333-392.

11. Леонтьев А.Н. Деятельность. Сознание. Личность. 2-е изд. Москва: Политиздат, 1977. 304 с.

12. Лэнг Р. Самосознание. В: Самосознание и защитные механизмы личности. Хрестоматия. Издательский Дом Бахрах-М, Самара, 2000, с. 51-65.

13. Мерлин В.С. Структура личности: характер, способности, самосознание. Пермь: ПГПИ, 1990. 107 c.

14. Спиркин А. Сознание и самомознание. Изл-во политической литературы, Москва: Просвещение, 1972. 303 с.

15. Столин В.В. Уровни и единицы самосознания. В: Психология самосознания. Хрестоматия. Самара: Издательский Дом Бахрах-М, 2003, с. 123-139.

16. Чеснокова И.И. Проблема самосознания в психологии. Москва: Прогресс, 1977. 228 p.

 

Autor:  Oxana Paladi

>>> Te invităm să evaluezi acest articol:

Deloc Nu prea Asa si asa Este ok Excelent

Deloc Nu prea Asa si asa Este ok Excelent

Deloc Nu prea Asa si asa Este ok Excelent