Fobia sociala

0
834

4a071c64184f6ed127d1b90fcde1a863_XL.jpg

ASPECTE TEORETICE ALE FOBIEI
Fobiile sunt temeri persistente, irationale de obiecte sau situatii care persista chiar daca frica nu are o baza in realitatea curenta. Oamenii cu fobii pot trai experiente mentale intense si simptome fizice atunci cand sunt expusi la ceva care le declanseaza fobia. Pe langa sentimente intense de anxietate si frica, pot transpira, prezinta ritm cardiac crescut, au dificultati sa respire si traiesc si alte simptome care pot escalada sub forma unui atac de panica.
Cunoscuta si ca tulburarea de anxietate sociala, fobia sociala este diagnosticata la oamenii care au anxietate extrema in anumite situatii sociale si situatii publice.

Spre deosebire de timiditate, oamenii cu fobie sociala se simt confortabil de cele mai multe ori cu oamenii din jurul lor, dar traiesc un discomfort extreme in anumite situatii. Rezultatul este evitarea situatiilor sociale. Pacientii se pot ingrijora timp de cateva zile sau saptamani inaintea unui eveniment social. Oamenii cu fobie sociala exagereaza impactul greselilor si simt ca toti ochii din incapere sunt asupra lor, privindu-i cum transpira, rosesc, sau arata frica si ca ceilalti sunt pe punctul de a-i judeca atunci cand gresesc. Teama de a vorbi in public, de intalniri si de a vorbi celor cu autoritate sunt elemente definitorii ale acestei boli. Pacientii se tem sa foloseasca toaletele publice, sau sa manance in fata altora, sau sa vorbeasca la telefon, sau sa scrie in timp ce altii ii privesc. Tind sa creada ca a arata anxietatea este semn de slabiciune, si cred ca alti oameni sunt mai competenti decat sunt in realitate. Sentimentele de inferioritate si stima de sine scazuta par sa fie la radacina fobiei sociale. Unii cercetatori indica fobia sociala ca avnd componenta genetica, pentrru ca tulburarea este mai dees intalnita la cei care au rude de gradul I care sunt diagnosticati cu fobie. Tipul de fobie sociala de care pacientii sufera poate depinde de genul lor. De exemplu, frica de a rosi este mai des intalnita la femei decta la barbati. In alte cazuri, frica este bazata pe experienta. Frica de a manca in public poate sa apara mai degraba la cineva care a avut un moment jenant in timp ce manca in public.  

STUDIU DE CAZ

1.DATE PERSONALE
Numele:M.Gabriela
Varsta:31ani
Profesie:Economista
Stare civila: casatorita ,un baiat

2.DATE SEMNIFICATIVE DIN ANAMNEZA

Pacienta a lucrat inca de la incheierea studiilor pe functia de economist si a fost bine cotata in profesia sa. A intrerupt serviciul pentru cresterea copilului, acum baiatul e la scoala ,in clasa I, si pacienta se gandeste sa-si reia serviciul, dar nu poate din cauza fobiei sociale, sustine aceasta. Sotul lucreaza in politie, si este bine remunerat. Ei locuiesc intr-un apartament confortabil impreuna cu parintii pacientei. Mama o ajuta foarte mult la intretinerea gospodariei, dar ii face si reprosuri pentru faptul ca se trateaza de multa vreme(5ani) si nu-si gaseste remediul. Mama pacientei crede ca fiica sa isi cauta scuze si ca nu e bolnava cu adevarat, ci o bolnava inchipuita. Pacienta nu iese din casa singura, nu a fost nici la scoala la sedinta cu parintii pentru baiatul ei, elev in clasa I.

3. OBIECTIVELE TERAPIEI
Descoperirea de sine
Recastigarea increderii in ea prin diminuarea anxietatii
Determinarea unui comportament de control al anxietati

4.EXPLICATIE DIN PERSPECTIVA UNEI TEORII PSIHOLOGICE –CONCEPTUALIZAREA CAZULUI

Modelul SORC
S (stimul) = Pacienta nu iese singura din casa, nici macar pana la cel mai apropiat magazin, si nici la sedinta fiului sau.
O (organism: cognitii; emotii; somatic) = cognitii : „Mi se face rau pe strada, in piata sau in magazine…” ;
= emotii : frica ,anxietate
= somatic : transpiratii,nod in gat, tahicardie, ameteli, sufocare
R (reactii comportamentale) = o suna pe sora sa sa o insoteasca daca e ceva urgent si nu suporta amanare, isi suna frecvent sotul la serviciu; cand vine de afara, atunci cand iese insotita de sora , de mama ei sau de sotul ei, se intinde in pat ca sa nu lesine, sa nu cada.
C (consecinte : „+” ;”- „) = consecintele pozitive: scade disconfortul somatic; scade anxietatea, acestea, consecintele pozitive intaresc raspunsul.
= consecintele negative : nu poate iesi singura din casa; depinde de prezenta altei persoane pentru a iesi din casa; nu merge nici macar la scoala sa duca copilul, decat daca e insotita de sotul, de mama sau de sora ei; consecintele negative intaresc cognitiile catastrofa (O).

5.PLANUL DE INTERVENTIE – DECIZII TERAPEUTICE SI TEHNICI UTILIZATE

Pe parcursul psihoterapiei pacienta a fost foarte receptiva si dispusa sa colaboreze autentic. In cele doisprezece sedinte desfasurate au fost abordate atat tehnici si prescriptii terapeutice ericksoniene, cat si perspective integrative, adaptate specificului cazului dat:
Povestea „Noroc, ghinion, cine stie?”, pentru relativizarea unor experiente de viata:
Metafora „Calatoria pe o stanca”(Hunter) – pentru intarirea eului;
Transe cu sugerarea unor progresii de varsta in care pacienta regaseste starile de echilibru si placere pe care le abandonase, se simte confortabil afara, la plimbare;
Interviuri structurate care au punctat efectul realizarii unor prescriptii (ritualul arderii);
Prescriptii din terapia cognitiv –comportamentala (lista plimbarilor preferate, centrarea interesului persoanei, pacientei, pe zona de confort psiho-afectiv, desensibilizare prin expunere).
 
SEDINTA I:

Anamneza: a lucrat inca de la incheierea studiilor pe functia de economist si a fost bine cotata in profesia sa. A intrerupt serviciul pentru cresterea copilului, acum baiatul e la scoala elementara si pacienta se gandeste sa-si reia serviciul, dar nu poate din cauza fobiei sociale, sustine aceasta. Sotul lucreaza in politie, si este bine remunerat. Ei locuiesc intr-un apartament confortabil impreuna cu parintii pacientei. Mama o ajuta foarte mult la intretinerea gospodariei, dar ii face si reprosuri pentru faptul ca se trateaza de multa vreme(5ani) si nu-si gaseste remediul. Mama pacientei crede ca fiica sa isi cauta scuze si ca nu e bolnava cu adevarat, ci o bolnava inchipuita. Pacienta nu iese din casa singura, nu a fost nici la scoala la sedinta cu parintii pentru baiatul ei, elev in clasa I. Desi mama o ajuta foarte mult, aceasta este in varsta si ingrijeste in acelasi timp si pe sotul ei care este bolnav si imobilizat la pat. Pacienta mai are o sora care este casatorita in acelasi oras ca si ea, se inteleg bine amandoua. Uneori sora ei vine si o ia din casa pentru a se plimba.
Pacienta sustine ca i se face rau pe strada, in piata sau in magazine. De aceea nu iese singura. A fost si la medici si la vrajitoare, dar nu si-a rezolvat starile de fobie sociala.
Trimiterea la psiholog a fost facuta de medicul de familie.
Scala de anxietate Hemilton a indicat tendinte accentuate de anxietate.

SEDINTA II:

Verificarea scopului: I-am pus intrebarea daca doreste intr-adevar sa-si recastige increderea?. Raspunsul a fost afirmativ, dar simte ca inca ceva o opreste. Am intrebat-o ce va pierde atunci cand va redobandi incredera? A fost foarte surprinsa, dar dupa o vreme mi-a raspuns ca va pierde ajutorul celorlalti. Apoi, am intrebat-o ce va castiga? Reflectand, mi-a raspuns ca va castiga autonomia, increderea in ea insasi.
Am lucrat pe integrarea partilor aflate in conflict: partea care dorea vindecarea si cea care se opunea.

SEDINTA III :

Testarea sugestibilitatii prin catalepsia pleoapelor; pacienta a raspuns pozitiv sugestiei de relaxare. Am efectuat apoi relaxarea si hipnoza prin metoda clasica prin care i-am indus sugestii de intarire a Eului.

SEDINTA IV:

Am adancit hipnoza, apoi am mers pe imagerie creand un scenariu “Magazinul” ce se plia pe dificultatile pacientei.

SEDINTA V:

S-a desfasurat in contextul social asistand-o la cumparaturi alaturi de o persoana apropiata ei.

SEDINTA VI:

I-am trasat ca sarcina sa efectueze singura cumparaturile, persoana apropiata ei sa stea la o oarecare distanta. Pacienta s-a descurcat, chiar daca a avut o anumita anixetate.

SEDINTA VII:

Iesirea in oras cu cineva care sa-i fie aproape pentru a efectua o plimbare si a face cumparaturi de la Mall.

SEDINTA VIII:

Repetarea aceleiasi activitati pentru intarirea comportamentului si castigarea increderii in sine.

SEDINTA IX:

Iesirea in oras cu un membru al familiei care sa stea in umbra sa si sa intervina doar daca pacienta ii solicita sprijinul

SEDINTAX:

Cumparaturi de la Mall, dar persoana sa stea in umbra.

SEDINTA XI:

Iesirea in oras singura si notarea anxietatii pe o scala de la 1 la 10. Pacienta a marturisit ca anxietatea s-a situat la 3, dar a reusit sa o constientizeze si gestioneze usor.

SEDINTA XII:

Continuarea intaririi comportamentului anterior si mersul de asemenea la scoala pentru a participa la sedinta cu parintii.
Pacienta s-a decis sa mearga si la scoala la sedinta cu parintii si a fost foarte mandra de rezultatele ei si de modul in care fiul sau invata.

6.REZULTATE – EVOLUTIA PACIENTEI

Dupa terminarea procesului terapeutic, pacienta a reusit sa depaseasca momentul critic si sa poata iesi singura din casa, sa mearga la cumparaturi, si nu in ultimul rand, la sedintele cu parintii,unde a ramas placut impresionata de rezultatele fiului sau.
 
Autor : Anisoara Casarica

>>> Te invităm să evaluezi acest articol:

Deloc Nu prea Asa si asa Este ok Excelent

Deloc Nu prea Asa si asa Este ok Excelent

Deloc Nu prea Asa si asa Este ok Excelent