Educarea adolescentilor pentru managementul conflictelor 3.88/5 (8)
3.88/58

0
4049

ad080c60fb1a2b5af2648d7e32ea2a22_XL.jpg

Motivarea implementarii proiectului proiectului

Prin acest proiect doresc sa analizez cateva experiente la nivelul claselor de elevi in domeniul managementului conflictelor in scoala, in vederea realizarii unei strategii pentru prevenirea si rezolvarea eficienta a conflictelor in scoala, consilierea adolescentilor in scopul rezolvarii pasnice a acestora.

Proiectul este destinat elevilor dar si profesorilor, consilierilor psihopedagogi si dirigintilor.

Modele teoretice promovate in programele de rezolvare a conflictelor in scoala

Experientele internationale in educatia pentru rezolvarea conflictelor in scoala pot fi grupate in patru abordari fundamentale:

*                    abordarea curriculara,

*                    programele de mediere,

*                    abordarea pasnica la nivelul clasei,

*                    abordarea pasnica la nivelul intregii scoli.

Abordarea curriculara a proceselor

*                    este o introducere in educatia pentru rezolvarea conflictelor, caracterizata prin acordarea unui timp specific invatarii abilitatilor si principiilor fundamentale, precum si uneia sau mai multor proceduri de solutionare de probleme in cadrul unor cursuri separate sau incluse in lectiile zilnice/saptamanale.

Abordarea programului de mediere

*                    antreneaza indivizi selectati (adulti si copii) in dobandirea principiilor si abilitatilor fundamentale ale rezolvarii conflictelor si ale medierii, cu scopul de a pregati persoane ce pot juca rolul de terta parte neutra pentru a-i ajuta pe disputanti sa gaseasca o solutie.

Abordarea pasnica la nivel de clasa/
La nivelul
intregii scoli

*                    este o metodologie care include formarea elevilor, respectiv a fiecarui membru al comunitatii scolare- bibliotecari, profesori, consilieri, elevi, directori si parinti, pentru dobandirea abilitatilor, principiilor si unora dintre procesele fundamentale de rezolvare a conflictelor. Educatia in acest sens este incorporata in programa scolara si in strategiile de management al clasei sau al scolii.

Avantajele implementarii unui program de mediere a conflictelor in scoala

*                    program creditat ca promotor al imbunatatirii autocontrolului, responsabilitatii, increderii in sine si cunostintelor academice ale elevilor;

*                    se bazeaza pe structura rezolvarii de probleme (rezultate din competitia intre interesele participantilor);

*                    scopul: a-i ajuta pe elevi sa rezolve conflictele aparute intre ei;

*                    practicarea unei bune medieri este numai o chestiune de identificare a problemelor, de gasire a optiunilor si de convingere a partilor sa se ajunga la un rezultat.

Formarea elevilor ca mediatori

*                    programul de formare este conceput ca unul mai putin teoretic si mai mult practic-aplicativ;

 

*                    elevii invata si exerseaza in acelasi timp cum sa solutioneze conflictele aparute intre colegii lor, dar si cum sa faca fata unui conflict personal;

 

Proiecte de succes, la nivel mondial

*                    Raspunsul Creativ al Copiilor la Conflict (RCCC), New York;

*                    Educatori pentru responsabilitatea sociala (ERS), Cambridge, Massachussetts;

*                    Programul de rezolvare creativa a conflictelor (PRCC), New York, Louisiana, Alaska, New Jersey, California, Georgia, Oregon si Massachusetts;

*                    Programul pentru Tinerii Negociatori, Harvard;

Proiecte de succes, la nivel mondial

*                    We can work it out!, Problem solving through mediation, The conflict zoo (concepute special pentru elevi de Street Law si CNPC, incepand din 1985);

*                    Medierea intre elevi: rezolvarea conflictelor in scoli dezvoltat de Institutul din Illinois pentru Rezolvarea Disputelor, incepand din 1992;

*                    Programul San Francisco Community Board.

Proiecte nationale

*                    Strategia MECT cu privire la reducerea fenomenului de violenta in unitatile de invatamant preuniversitar;

*                    Tinerii impotriva violentei (realizat cu finantare POSTDRU)-derulat si in C.N., Nicu Gane-loc III ETAPA NATIONALA;

*                    Medierea conflictelor in scoala

Impactul programelor educative pentru rezolvarea conflictelor

Rezultatele studiilor anterioare dovedesc ca:

*                    sunt necesare;

*                    au impact asupra abilitatilor elevilor de a-si controla propriile conflicte constructiv;

*                    ar trebui sa existe nu doar ca entitati solitare, ci ca o parte integranta si importanta a unui program de rezolvare a conflictelor in toate scolile.

TEMA PROIECTULUI,
MEDIEREA CONFLICTELOR
IN SCOALA

*                    este destinat elevilor care doresc sa devina mediatori pentru covarstnici, si sa fie formati formati in domeniul comunicarii nonviolente, dezvoltarii EQ, medierii conflictelor;

 

*                    cuprinde un “Ghid de formare a elevilor- mediatori in activitatea de mediere a conflictelor.

 

Valorificarea proiectului

*                     promovarea unor site-uri;

*                    selectia si relevanta materialelor care pot fi accesate;

*                    directionarea catre programe cu scopuri similare care nu pot fi racordate la retea, dar care ofera informatii viabile;

*                    centralizarea si monitorizarea tuturor informatiilor postate, evaluarea si diseminarea, bunelor practici;

*                    formarea formatorilor.

 

Scopul proiectului

 

*                    Identificarea reprezentarilor profesorilor si ale elevilor despre posibilitatile specifice scolii de prevenire si gestionare a conflictelor aparute in scoala.

 

GRUPUL TINTA

Elevi;
Profesori;
Profesori diriginti;
Parinti.

– Cu risc de provocare/dezvoltare a unor conflicte in ce priveste parteneriatul educational;
– Sunt implicati in activitati de mediere/rezolvare a conflictelor.

 

Identificarea nevoilor scolii privind
MANAGEMENTUL CONFLICTELOR
DINTRE ELEVI

 

*     obiectul cercetarii il constituie obtinerea unor date si informatii de la elevii de liceu, cadre didactice si parinti, in vederea fundamentarii unor propuneri si sugestii pentru imbunatatirea relatiilor dintre elevi, precum si realizarea unor proiecte, planuri personalizate de mediere a conflictelor intre elevi, utile profesorilor si consilierilor scolari.

 

Obiectivele proiectului

*                      identificarea tipurilor de conflicte aparute in scoala;

*                      identificarea si sistematizarea reactiilor pe care le genereaza implicarea elevilor in conflicte;

*                       cunoasterea reprezentarilor elevilor raportate la cauzele conduitelor agresive/violente ale elevilor si ale profesorilor;

*                       analiza optiunilor elevilor pentru o anumita categorie de, “rezolvatori de conflicte”;

 

 

*                       evaluarea diferentelor date de gen, varsta si de frecventa implicarii adolescentilor in conflicte;

*                      analiza reprezentarilor tinerilor investigati cu privire la portretul elevului- mediator;

*                      informarea adolescentilor cu privire la problematica conflictelor si a medierii acestora.

 

Argumente

1.  Conflictele cel mai des intalnite in scoala au loc intre elevi.

2.  Ponderea elevilor care reactioneaza agresiv la conflict este foarte mare.

3.  Genul influenteaza modul in care elevii reactioneaza la conflict.

4. Elevii prefera sa apeleze la colegi de varsta apropiata pentru a-i ajuta sa-si rezolve conflictele.

5. Varsta subiectilor influenteaza optiunea pentru un mediator de conflicte adult sau covarstnic.

 

Metode si instrumente folosite

*                    Interviul

*                    Observatia

*                    Consilierea psihologica la cabinetul de consiliere psihopedagogica

*                    Exercitiul

*                    Conversatia

*                    Studiul de caz

 

 

Conflictul

 

*                    a facut obiectul celor mai diverse ramuri ale stiintei, iar datorita complexitatii a determinat studierea sa in maniera mono-, multi- si mai ales interdisciplinara.

*                    Vazut ca initiator al schimbarii, devine o sursa de educatie, o oportunitate care trebuie studiata pentru a fi fructificata in scoala.

Conflictele sunt prezente inevitabil in toate domeniile activitatii umane supuse schimbarii.

Conflictul reprezinta o neintelegere, un dezacord, o cearta, o contradictie intre idei, interese sau sentimente. Intr-un conflict pot exista puncte de vedere diferite intre opinii, interese, scopuri, credinte, convingeri, experiente, sentimente si valori.
Conflictul evoca imagini ale unor stari generate de lucruri nedorite.

La baza aparitiei unui conflict sta indeosebi o comunicare negativa, realizata intre doua sau mai multe persoane, aceasta continand obiectii, reprosuri, critici.

Tipuri de conflicte in clasa de elevi
In orice clasa de elevi pot aparea conflicte ce consta in stari tensionale ce se pot instala la niveluri diferite:
1. Elev-elev;
2. Diriginte-elevi;
3. Profesori-elevi;
4. Clasa de elevi-alte colective de elevi;
5. Elevi-parinti.


Situatia de criza in clasa de elevi

Situatia de criza poate fi definita ca un eveniment sau un complex de evenimente neasteptate, generatoare de periculozitate pentru climatul, sanatatea ori sigurantei clasei si a membrilor acesteia.
Principalele tipuri de crize:
Dupa gradul de dezvoltare in timp:
– Instantanee
– Intermitente
B. Dupa gradul de relevanta:
– Critice
– Majore
C. Dupa numarul subiectilor implicati:
– Crize individuale
– Crize de grup
– Crize colective globale

Cauzele care pot genera conflicte si crize sunt foarte diferite, situandu-se atat la nivelul profesorului, la nivelul elevului, cat si la nivelul dirigintelui, al conducerii scolii sau al parintilor. Aceste conflicte sunt cel mai adesea provocate de:
– Lipsa de comunicare sau de comunicarea defectuoasa;
– Insuficienta cunoastere a elevilor sj a specificului interactiunii in clasa de elevi;
– Lipsa de atentie in raport cu dorintele si asteptarile actorilor implicati in educatie;
– Lipsa de obiectivitate a educatorului in conduita fata de elevi, supraincarcarea elevilor cu sarcini nediferentiate, aplicarea rutiniera a acelorasi masuri in raport cu toti elevii;

– Nevalorificarea si lipsa de apreciere a aptitudinilor elevilor, nesesizarea la timp a influentelor informale asupra elevilor, neacceptarea exprimarii unor opinii opuse sau modificate de catre elevi;

– Recurgerea la argumentul autoritatii in rezolvarea unor probleme, pasivitatea, amanarea rezolvarii problemelor;
– Mentinerea unor catalogari, etichete”, cu privire la elevi;
– Afirmarea, deschisa sau nu, a neincrederii;

– Neantrenarea elevilor in luarea deciziilor;
– Nediscutarea cu elevii a regulilor si a consecintelor incalcarii acestora, neexersarea intelegerii si acceptarii sanctiunilor si recompenselor;

– Slaba comunicare cu parintii si slaba comunicare cu consiliul profesoral al scolii.

Sursele conflictelor scolare
Incalcarea nevoilor fundamentale ale omului:
libertatea, afirmarea, succesul (
incalcarea lor genereaza conflicte), cunoasterea, actiunea.
– Valorile (morale, sociale, profesionale) diferite:
profesorul si scolarul apartin unor timpuri diferite; au credinte diferite, g
andesc diferit, raportandu-se la valori diferite, au culturi diferite.
– Perceptii diferite asupra realitatii:
c
and oamenii vad diferit un anumit lucru sau gandesc diferit despre el, pot aparea situatii conflictuale
– Interese diferite:
determina preocupari diferite, explicatii diferite.
– Resurse limitate:
spatii, logistica, timp, disponibilitat – altereaza relatia profesor-elev.
– Nevoi psihologice:
respectul de sine, stabilitatea intrapsihica (linistea interioara), buna
intelegere, afectiunea, fericirea. Alterarea acestor nevoi atrage aparitia conflictelor interioare, care pot provoca conflicte cu ceilalti actori educationali.

Strategii de prevenire a conflictelor:

1. Modelul Canterprofesorul sa se manifeste pozitiv in toate situatiile, sa ajute elevii sa constientizeze scopurile si cerintele de rezolvare si, mai ales, normele disciplinare, de participare, utilizand stimularile adecvate;

4. Modelul modificarilor de comportamentintarirea unui comportament se datoreaza consecintelor pozitive sau negative pe care le are; intarirea, prin confirmare, a unui comportament pozitiv duce la repetare, iar lipsa de intarire a celor negative va determina suprimarea lor, ambele situatii determinand modificari comportamentale;

5. Modelul consecintelor logiceelevul trebuie sa se autoanalizeze si sa prevada consecintele abaterilor, cu sprijinul dirigintelui si al clasei.

 

Etapele transformarii unui conflict in criza

1. DISCONFORTUL – senzatia intuitiva ca ceva nu este in ordine fara a putea spune exact ce;
2. INCIDENTUL – fapte marunte, schimburi scurte sau acute de cuvinte;
3. NEINTELEGEREA – concluzii eronate in legatura cu o anumita situatie datorita exprimarii neclare;
4. TENSIUNEA – perceptia altei persoane si a tuturor actiunilor acesteia este distorsionata;
5. CRIZA – manifestari de violenta verbala sau fizica, intreruperea relatiei.

 

Structura interventiilor in situatiile de criza in clasa de elevi

1. IDENTIFICAREA SI CUNOASTEREA SITUATIEI DE CRIZA

2. ETIOLOGIA SITUATIEI DE CRIZA

3. LUAREA DECIZIEI

4. ELABORAREA PROGRAMULUI DE INTERVENTIE

5. APLICAREA MASURILOR

6. REALIZAREA CONTROLULUI

7. EVALUAREA

 

Strategii rezolutive
(in cadrul programului de interventie)
1. Ascultarea, receptarea parerilor exprimate de cei in conflict, apeland la empatie pentru a le intelege;
2. Identificarea motivului real, generator al starilor de tensiune;
3. Analiza comparativa, cu obiectivitate, a variantelor expuse;
4. Gasirea punctelor comune pozitive, pentru a fi utilizate ca puncte de plecare in construirea solutiilor;
5. Discutia individuala, cu fiecare parte, pentru a completa informatiile cauzale;
6. Sugerarea punerii in situatia celuilalt;
7. Discutia la nivelul grupului, ca studiu de caz;
8. Arbitrajul, implicarea unei parti neutre sau medierea, consultanta, consilierea;
9. Punerea in situatii de comunicare, variata pentru o mai mare deschidere;
10. Punerea in situatii de exprimare emotionala;

11. Utilizarea sistemului recompenselor;
12. Organizarea de discutii de grup si cu alti factori interesati (parinti, consilier, prieteni);
13. Antrenarea partilor in conflict in proiecte comune;
14. Cererea de scuze in mod direct, la nivel de grup sau clasa, cu explicatia necesara;
15. Raportarea in comun la situatii mai dificile, obstacole, amenintari;
16. Imaginarea a cat mai multor consecinte pozitive si negative si analiza lor comparativa de catre partile implicate;
17. Schimbarea grupului sau reconstruirea dupa alte criterii;
18. Apelul la factori de specialitate (medici, juristi, psihologi, asistenti sociali) in cazul abaterilor si devierilor grave de comportament;
19. Utilizarea eficienta a sistemului de sanctiuni si pedepse.

 

Reguli, pentru a se asigura reusita rezolvarii conflictelor:
1. Partile trebuie sa discute cat se poate de deschis despre adevaratele probleme care le preocupa.
2. Trebuie sa-si prezinte scopurile, punctele de vedere si sentimentele cat se poate de deschis si sa incerce sa evite reiterarea.
3. Trebuie sa incerce sa priveasca conflictul in contextul mai larg al scopurilor subordonate interesului general al grupului.
4. Trebuie sa se concentreze asupra unor actiuni de viitor mai mult decat asupra unor evenimente din trecut.
5. Trebuie sa-si asculte reciproc punctele de vedere si sa caute sa le inteleaga.
6. Trebuie sa evite sa atace sau sa se retraga.
7. Trebuie sa incerce sa cladeasca unul pe ideile celuilalt.
8. Trebuie sa incerce sa aiba incredere reciproca in buna credinta a fiecaruia.
9. Trebuie sa planifice actiuni clare care sa urmeze discutiilor, specificand cine ce va face si cand. (Acest lucru este deosebit de important si poate fi uitat in euforia aflarii faptului ca adversarul nu este chiar asa de neantelegator cum parea.)
10.Se va fixa o data pentru revizuirea progresului, data care se va respecta cu orice pret.

Etapele rezolvarii conflictelor

1. Generarea de idei (optiuni, variante) prin tehnicile:


– De clarificare:

Divizarea problemei- cand sarcina este prea mare si greu de manipulat sau cand nu o putem rezolva in intregime.
Investigarea – culegerea de informatii, largirea resurselor; constrangerile.
Fixarea de scopuri – care este rezultatul pe care il dorim?

De generare:
Solutia cea mai evidenta – la care toate partile spun DA.
Brainstorming.
G
andirea laterala.
Consensualizare – construirea cooperanta a unei solutii.

De negociere:
Mentinerea aranjamentelor curente – prin “indulcitori”.
Monede” – ce este usor/ieftin pentru mine ca sa-ti dau si valoros pentru tine daca primesti?
Incercare si eroare.
Anticiparea adoptarii uneia sau alteia din solutii – ce se va intampla daca nu cadem de acord? Care este cea mai buna varianta in astfel de situatie?
Anticiparea consecintelor – ce voi face eu daca nu cadem de acord?

 

2. Selectia unei idei, pentru a o transforma in solutie
Se pot acorda calificative sau note fiecarei solutii.

Contine ea premisa unei abordari victorie-victorie?

Iese in intampinarea cat mai multor solutii ale tuturor partilor?

Este fezabila? Cand se poate perima?

Este cinstita, corecta?

Rezolva ea problema?

Putem sa avansam o singura varianta, ori avem nevoie sa incercam mai multe?

 

3. Implementarea
Sarcinile de indeplinit.
Sunt implicati anumiti pasi? Care sunt acestia?
Cine raspunde de fiecare etapa? Este responsabilitatea distribuita corect?
Care este calendarul de implementare?
Cum se va face verificarea si evaluarea?

 

4. Acordul
Mai exista chestiuni importante pentru problema noastra de care ar trebui sa tinem cont?
Cum vom formula acordul: prin strangerea mainilor, sau in scris?

STUDIU DE CAZ

Numele si prenumele elevului:
P.M.
Sexul:
Masculin
Varsta:
15 ani
Clasa: aIX-a
Liceul: XXXXXXXX

Motivul intocmirii prezentului studiu de caz:

– Absenteism scolar nemotivat al elevului P.M., predominant la disciplinele: limba franceza

predata de domnul diriginte, matematica si chimie.

Conflictul a aparut intre elev si profesorul-diriginte.

Date familiale:

Copilul, P.M., s-a nascut in 13 septembrie 1996 in Bucuresti, este domiciliat in Localitatea Bucuresti, Str. Stirbei Voda, Bl 26C, Sc 2, Ap 2 si este elev in clasa a a IX-a A la Liceul, XXXXXX, din Bucuresti. Elevul este fiul lui P.M. si P. A. si locuieste impreuna cu mama lui. Mama P. A. este invarsta de 35 de ani si lucreaza ca vanzatoare la un magazin particular.

 

Tatal P.M., desi este fara ocupatie nu isi face timp pentru educatia copilului. Elevul P. M., desi fara probleme psihice si fizice intampina mari greutati in a face fata cerintelor scolare.

Istoria problemei:

Acest conflict face parte din categoria conflictelor interpersonale. El a plecat de la nemultumirea elevului din clasa a IX-a A, in legatura cu observatiile facute de catre profesorul-diriginte referitoare la absentele nemotivate de la anumite ore si la comportamentul neadecvat pe care elevul il adopta cu unii profesori. Starea conflictuala s-a produs la inceputul anului scolar si s-a accentuat din ce in ce mai mult, fiind recunoscuta atat de profesori, cat si de elev. Domnul profesor-dirginte si domnii profesori implicati au incercat sa abordeze acest conflict pe baza relatiilor de cooperare si negociere. Au avut multe intalniri cu parintii, dar tatal elevului avea un comportament mult mai dur decat fiul, astfel alimentand starea de tensiune, prin amenintarile pe care le facea fara nici o ezitare. La inceputul semestrului doi, a avut loc o sedinta, la care au participat toate cadrele didactice din Consiliul Profesoral al clasei impreuna cu domnii directori. In cadrul acestei sedinte s-a propus ca domnul profesor de psihologie (sau un elev din grupul de mediatori), care avea o relatie foarte buna cu elevul sa intervina in rezolvarea conflictelor.

Prezentarea planului de interventie si a procesului de rezolvare a problemei:

Profesorul de psihologie (sau elevul din grupul de mediatori) a preluat rolul conciliatorului, stand de vorba cu domnul profesor-diriginte si in acelasi timp cu parintii si elevul in cauza. In cadrul orelor de psihologie, comportamentul elevului era adecvat, motiv pentru care profesorul a fost ascultat cu mult interes. Relatia dintre elevi si diriginte a devenit optima. Elevul nu a mai absentat de la ore.

CONCLUZII

*     Adolescentii pot deveni mediatori eficienti.

*     Rezolvarea conflictelor intre adolescenti nu se poate rezuma doar la asistarea unor momente de alegere a unor strategii de interventie sau de exersare a medierii.

*     Domeniul medierii intre elevi necesita inca multe cercetari.

*     Managementul clasei, ca disciplina din sistemului stiintelor educatiei, vizeaza aspectul esential al muncii profesorului; administrarea eficienta, sub semnul valorilor civic-democratice a activitatilor specifice salii de clasa, plecand de la premisa ca scoala anticipeaza si pregateste absolventii in vederea implicarii in viata sociala, dar si pentru a reactiona adecvat in rezolvarea conflictelor interne unei societati democratice.

 

BIBLIOGRAFIE

1) Emilia Albu, “Manifestari tipice ale devierilor de comportament la elevii preadolescenti”.

2) Adrian Ibis, “Influenta agentilor de socializare asupra comportamentelor predelicvente ale elevilor”.

 

Autor: Paraschiva Soldanescu

>>> Te invităm să evaluezi acest articol:

Deloc Nu prea Asa si asa Este ok Excelent

Deloc Nu prea Asa si asa Este ok Excelent

Deloc Nu prea Asa si asa Este ok Excelent