Determinând propriile valori, îi dai sens vieții tale 4.63/5 (25)
4.63/525

0
238

Valorile individuale se formează de-a lungul întregii vieţi fiind produsul interferenţei dintre procesul educaţional, experienţa şi mediul cultural în care individul îşi desfăşoară activităţile. Alţi factori susceptibili a influenţa formarea acestui tip de valori sunt grupurile de referinţă precum părinţii, prietenii, profesorii.

În funcţie de elementele nominalizate, valorile ajung să fie diferite pentru fiecare persoană în parte, iar aceste diferenţe sunt foarte adânc înrădăcinate şi dificil sau chiar imposibil de schimbat, multe dintre ele avându-şi originea în copilărie şi în modul în care persoana respectivă a fost crescută.

Valorile nu există în sine în mod independent. Orice valoare determină şi este determinată de alte valori. Rokeach [1973] nota că aceste legături de dependenţă nu sunt întâmplătoare. Oamenii sunt fiinţe consistente, ceea ce presupune existenţa unei armonii minimale între valorile pe care le are fiecare individ.

Astfel, valorile personale sunt un instrument puternic care ne influențează viața. Ele sunt standardele pe care și le definește fiecare pentru a trăi conform lor și influențează adesea atitudinea și comportamentul nostru. Ele sunt cele care ne influențează deciziile de viață. Și tot ele ne conturează unicitatea și ne definesc autenticitatea. Acest proces de definire și redefinire este unul continuu și este influențat de mediul extern.

Dacă descoperim cine suntem, lăsând la o parte toate măștile culturale și sociale, abia atunci putem să descoperim sensul personal al vieții noastre. Unii spun că e o voce slabă, sensul vieții tale este dat de munca sufletului tău, iar sufletul tău poate fi timid; totuși, uneori, vocea lui poate să fie foarte puternică [Style Ch., 2015].

Având în vedere complexitatea conceptului de „valoare” este explicabil faptul că în literatura de specialitate s-au identificat multiple tipuri, categorii de valori, raportate la diverse criterii de clasificare. Astfel, una din clasificarea valorilor este cea dezvoltată de psihologul Milton Rokeach, [1973], care a scris despre distincţia dintre credinţe / convingeri (în ce crede un om), valori (convingeri centrale, care constituie un sistem de referinţă al omului faţă de lume, mediu, viață etc.) și atitudini (grupări de convingeri și sentimente, care ghidează comportamentul unui om referitor la un ceva anume, nu în general, aşa cum fac valorile). Conform lui Rokeach, convingerile definesc un obiect sau o situaţie ca fiind bune sau rele, sau sprijină un anumit curs al unei acţiuni ca fiind de dorit sau nu.

Dintre numeroasele valori culturale exprimate, individualismul și colectivismul au trezit cel mai mare interes, fiind tratate amplu din punct de vedere teoretic [Hofstede, 2001; Schwartz, 1992]. Individualismul este specific pentru cei care au grijă doar de ei înșiși și rudele cele mai apropiate, iar colectivismul este caracteristic pentru cei care, chiar în prima zi de viață, sunt integrați în grupuri puternice, cu un grad ridicat de coeziune care continuă, pe toată durata vieții, să-i protejeze, în schimbul unei loialități absolute [Hofstede, 2001].

Puterea, împlinirea, iubirea de sine, stimularea și auto-orientarea sunt valori individualiste, în timp ce universalitatea, bunăvoința, convenționalismul, tradiția și sentimentul de siguranță sunt valori colectiviste [Schwartz, 1992]. Copilăria și adolescența sunt considerate perioade de acumulare a valorilor; tinerețea este perioada de testare a valorilor; vârsta medie – o perioadă de utilizare a valorilor; iar maturitatea târzie – o perioadă de trecere a valorilor. Cercetările au confirmat că ultima perioadă majoră în dezvoltarea personalității este adolescența, și că principalele valori și atitudini învățate în anii anteriori stadiului de adult rămân relativ stabile de-a lungul vieții fiecăruia.

O altă trăsătură acceptată a valorilor este proprietatea acestora de a se constitui în concepţii despre dezirabil. Aceasta presupune ordonarea priorităţilor în scale consistente ale preferinţelor. Nu este însă vorba de ierarhizarea preferinţelor pentru obiecte specifice, cum ar fi, de exemplu, alegerea între mai multe feluri de mâncare. Ceea ce se ierarhizează, de regulă în mod inconştient, sunt predispoziţiile latente către clase generale de alegeri. În exemplul menționat, priorităţile pot fi date de raportul între orientarea către a mânca sănătos, „raţional”, ca expresie a preocupării (latente) pentru conservarea sănătăţii organismului, şi orientarea (hedonistă) către a mânca copios şi gustos. Trebuie notat şi faptul că oricare ar fi opţiunea finală, transpusă în comportament, a unui individ, decizia sa este una raţională din punctul de vedere al propriilor orientări valorice. A mânca sănătos este raţional din punctul de vedere al preferinţei pentru conservarea sănătăţii organismului, în timp ce a mânca gustos, fără a proteja în mod necesar organismul, este raţional din punctul de vedere al preferinţei pentru satisfacerea plăcerilor de moment.

Valorile implică prin urmare componente de natură cognitivă (presupun identificarea alternativelor posibile), evaluativă (aprecierea acestor alternative în raport cu preferinţele valorice preexistente) şi afectivă (relaţionarea emoţională cu fiecare dintre alternative) [Bogdan Voicu and Mălina Voicu, 2008].

Schimbarea valorilor, reprezintă un proces de durată, însă continuu. În orice colectivitate, mici comunităţi critice dezvoltă valori noi. Unele dintre acestea dispar după un timp sau sunt însuşite de grupuri mici, fiind caracteristice unor subculturi. Altele sunt preluate gradual de către majoritatea colectivităţii, devenind dominante, parte a nucleului valoric al societăţii sau comunităţii în cauză. Dat fiind însă tocmai acest proces de perpetuă schimbare, în aceeaşi colectivitate vor coexista mereu grupuri cu valori diferite, iar diversitatea se accentuează odată cu timpul, pe măsură ce apar noi valori, care se adaugă celor vechi. Valorile „vechi” îşi pot pierde rolul dominant în societate, însă vor exista mereu grupuri mai mari sau mai mici, care le vor împărtăşi [Bogdan Voicu and Mălina Voicu, 2008].

Deci, în activităţile în care ne implicăm de-a lungul timpului, suntem în mare măsură influenţaţi de propriul sistem de valori. Conştientizate sau nu, valorile intervin în deciziile pe care le luăm, în acţiunile pe care le întreprindem, şi mai ales în stările pe care le trăim. Înainte de a ne defini propriul sistem de valori, trebuie să înţelegem ce sunt ele mai exact.

Fiecare dintre noi ne-am creat în viață o scala de valori, principii și credințe după care ne ghidăm atunci când vrem să întreprindem ceva. Dacă un om se confruntă cu diverse probleme și consideră că a sosit timpul să își revizuiască viața, este bine să stea față în față cu valorile și credințele care îl ghidează, renunțând la cele care nu îi mai sunt de folos și păstrând doar acele valori care îl pot ajuta în noul plan creat.

 

Surse bibliografice:

Voicu B. and Voicu M. The Values of Romanians: 1993-2006, A sociological perspective. Institutul European, Iași, 2008, 313 p.

Schwartz S. H. Universals in the content and structure of values: theoretical advances and empirical tests in 20 countries. In M.P. Zanna Ed. Advances in Experimental Social Psychology. 1992, p. 1-65.

Style Ch. Psihologia pozitivă. București: Eitura ALL, 2015, p. 163-173.

Hofstede G. Cultures Consequences: Comparing Values, Behaviors, Institutions and Organizations Across Nations. Second Edition, Thousand Oaks: Sage Publications. 2001.

Rokeach M. J. The Nature of Human Values. New York: Free Press, 1973, p. 5.

 

Ina DIDILICĂ

Institutul de Fiziologie și Sanocreatologie al Academiei de Științe a Moldovei

>>> Te invităm să evaluezi acest articol:

Deloc Nu prea Asa si asa Este ok Excelent

Deloc Nu prea Asa si asa Este ok Excelent

Deloc Nu prea Asa si asa Este ok Excelent