Depresia postpartum – perspectiva psihologica

0
665

78a1f76203c562c3d7c318765865da44_XL.jpg

Venirea pe lume a unui copil este un eveniment important pentru viata intregii familii. In agitatia pregatirilor pentru a fi buni parinti, pentru a cumpara trusoul noului nascut, a-i aranja camera cat mai bine pentru ca noul nascut sa se acomodeze in mod optim si sa se simta cat mai bine in noua casa, de multe ori viitoarea mamica nu da atentie schimbarilor care se produc cu si in propria ei fiinta. Se intampla ca uneori inainte de nasterea copilului viitoarea mamica sa aiba fluctuatii de dispozitie, accese de plans, stari de tristete exagerata fara un motiv anume, irascibilitate crescuta, in majoritatea cazurilor toate aceste stari fiind puse pe seama schimbarilor hormonale.

De obicei, atat familia cat si viitoarea mamica spera ca dupa nasterea micutului sau micutei, aceste stari sa se atenueze si sa dispara. Ce se intampla insa daca dupa nastere aceste stari continua si chiar se accentueaza, iar in aproximativ 4 saptamani de la nasterea copilului proaspata mamica se confrunta cu stari confuzionale si de tristete tot mai mari, cu senzatia de gol afectiv?

In acest caz, cand aceste stari persista si chiar se accentueaza cel mai probabil este vorba despre depresia postpartum. Trebuie facuta distinctia intre episoadele afective baby blues sau furia laptelui, de care sufera peste 70% dintre femeile care nasc si care apar in primele 48 de ore de la nastere si depresia postpartum care apare in aproximativ 4 saptamani dupa nastere, asa cum am precizat si mai sus si ale carei simptome se accentueaza cu fiecare zi si sunt de intensitate mai mare.

Cum puteti recunoaste daca suferiti o depresie postpartum ca proaspata mamica? Cel mai adesea simptomele comune ale debutului depresiei postpartum sunt:

• fluctuatii de dispozitie, trecerea de la o stare relativa de bine la irascibilitate crescuta, plans fara un motiv anume, tristete, lipsa poftei de mancare sau dimpotriva, senzatia de foame continua,

• preocupare excesiva pentru ingrijirea copilului care deranjeaza linistea acestuia sau din contra, neglijarea copilului, refuzul de a-l alapta, de a-l lua in brate,

• neglijarea igienei personale,

• teama ca nu veti fi o mama suficient de buna,

• teama ca acum nu mai puteti sa il protejati la fel de bine ca atunci cand facea parte din fiinta dumneavoastra,

• teama ca acum nu mai sunteti la fel de atragatoare ca inainte de sarcina,

• sentimentul de gol, de pustiu interior.

Ce este de facut? In primul rand sa va acordati timp sa va adaptati noului rol, acela de mama. Sa va recapatati increderea in dumneavoastra. Sa constientizati faptul ca fiind o mama echilibrata, iubitoare, stapana pe sine va ajutati si copilul sa se dezvolte armonios, echilibrat, il veti invata sa fie independent si descurcaret. Tineti-l la piept, in dreptul inimii dumneavoastra ca sa va simta cu toata fiinta lui si sa stie ca sunteti acolo pentru el, sa va simta bataile inimii, atingerea, mirosul. Si el trebuie sa se adapteze noii lumi, iar dumneavoastra sunteti punctul lui de sprijin si intermediarul dintre el si ceilalti. O data cu nasterea copilului nu ati pierdut nimic, ci din contra, acum aveti privilegiul de a-l vedea, de a va bucura de atingerea lui, de a-l strange la piept, de a-l vedea crescand, jucandu-se, razand, gangurind.

Dupa cum deja probabil stiti, mama ii transmite copilului inca din primele clipe de viata intrauterina starea si emotiile ei. Asadar, exista o mare probabilitate ca o mama trista, depresiva, irascibila, nesigura pe ea sa aiba un copil agitat, care nu doarme bine, nu mananca, iar singura solutie de indreptare a lucrurilor este ca mama sa isi recapete linistea si echilibrul interior, sa se bucure de miracolul vietii si de privilegiul de a-si imbratisa copilul, a-l alapta, de a-l ajuta sa se adapteze noii lumi in care a pasit si cu siguranta impreuna, vor trece peste micile obstacole care pot aparea la inceput de drum.

Si nu uitati, maternitatea nu inseamna pierderea feminitatii, a puterii de seductie, ci dimpotriva.

IN LOC DE CONCLUZII

In depasirea depresiei postpartum si revenirea la o stare de bine pe langa familie va mai pot ajuta: medicul pediatru, medicul de familie, psihoterapeutul. Acestia va pot acorda ajutor de specialitate pentru a trece peste aceste momente delicate si a va adapta noului statut familial si social.

 

Bibliografie:

Minulescu M., „Psihologia copilului mic”, Editura Psyche, Bucuresti, 2003

Romila A. coordonator stiintific, „DSM IV-TR”, Tipografia Pegasus, Bucuresti, 1999

 

Autor: Iuliana Pasarin

>>> Te invităm să evaluezi acest articol:

Deloc Nu prea Asa si asa Este ok Excelent

Deloc Nu prea Asa si asa Este ok Excelent

Deloc Nu prea Asa si asa Este ok Excelent