De comportamentul fiecăruia depinde soarta tuturor 4.76/5 (31)
4.76/531

0
1548

Comportamentul este o oglindă în care

fiecare îşi expune propria imagine.” 

Goethe

 

Preocupările privind problematica omului și a vieții sale sociale au ocupat în toate timpurile un loc central în câmpul reflexiei filosofice sau științifice. Cultura din care facem parte, educația oferită în familie și în școală, structurează cele mai multe din programele pe baza cărora funcționăm și ne predispun la anumite comportamente, care ne determină viața personală și socială.

 Abordarea psihologică a comportamentului prosocial este relativ nouă, însă cu toate acestea au existat din cele mai vechi timpuri trimiteri la acest tip de comportament. În acest sens, putem da exemplu una din scrierile filosofului roman Lucius Annaeus Seneca, ce face referire la comportamentul prosocial: Răsplata unei fapte bune este de a fi facut-o.

 În prezent, abordarea acestui tip de comportament este complexă, existând numeroase definiții ale acestuia. S. Chelcea, înțelege prin comportament prosocial un comportament intenționat, realizat în afara obligațiilor profesionale, ce vizează promovarea și consolidarea, conservarea normelor și valorilor sociale.

 

Ca noţiune generală, comportamentul prosocial se referă la actele evaluate pozitiv în societate. În cultura noastră, a‑i ajuta pe ceilalţi, când au nevoie, se bucură de o evaluare pozitivă. Oamenii își acordă reciproc ajutor, este de natura evidenței. În procesul socializării am învățat că „prietenul la nevoie se cunoaște” și ne comportăm ca atare, fără a urmări vre-o recompensă suplimentară.

Viața socială ar fi de neimaginat în afara unor comportamente, care să confirme sistematic și în împrejurări dintre cele mai diferite: solidaritatea, sprijinul și altruismul față de semeni, în afara oricărui interes imediat. Așadar, simțim că nu putem proceda altfel, considerându-ne cu atât mai obligați să acordăm ajutor, cu cât cei ce au nevoie de el sunt mai dependenți de noi. În primul rând ne ajutăm copiii când sunt de vârstă mică, dar și după aceea. Părinții, partenerul de viață, rudele, prietenii, colegii, vecinii, persoanele necunoscute beneficiază de ajutorul nostru, în măsura în care, percepem dependența lor de noi. În astfel de situații funcționează așa-numita normă a responsabilității sociale. Ne subordonăm acestei norme nu pentru a fi recompensați, ci pentru că ne simțim satisfăcuți când atingem standardele morale interne. Când din diferite cauze obiective, nu reușim să satisfacem cerințele normei responsabilității sociale, suntem copleșiți de tristețe și avem un puternic sentiment de vinovăție. Experiențele de acest fel din trecut, ne îndeamnă să acordăm ajutor celor dependenți de noi și celor similari nouă.

Deci, putem spune că, comportamentul uman este rezultatul unui act de decizie, fundamentat subiectiv sau obiectiv și care presupune o interacțiune dinamică între caracteristicele actorului, natura scopului urmărit, mijloacele de care dispune, costurile pe care le estimează, înprejurările în care trebuie să acționeze și caracteristicele obiectului asupra căruia este orientată acțiunea. Evident, de foarte multe ori, este vorba de satisfacții morale, de speranța funcționării unor principii transcendente de recompensare a celor care fac bine, de câștigarea stimei celor din jur sau chiar de creșterea stimei față de sine. Însă, în toate cazurile, efectele sociale sunt întru totul pozitive.

În prezent majoritatea cercetărilor sunt îndreptate asupra comportamentului deviant (antisocial), însă Institutul de Fiziologie și Sanocreatologie al AȘM este preocupat de elaborarea unui nou concept al comportamentului sanogen, reflectat prin prisma sanocreatologiei – o nouă direcție a biomedicinei, fondată de acad. T. Furdui. Scopul de bază al acestei științe este de a identifica metode de creare și menținere dirijată a sănătății, inclusiv a comportamentului sanogen, întrucât astăzi trăim într-o societate dezechilibrată.

Și nu uita, „Fii tu însuți schimbarea pe care vrei să o vezi în lume!”, Mahatma Gandhi.

 

Ina DIDILICĂ, Elena BEREZOVSCAIA, Lilia SHAWDARY

Institutul de Fiziologie și Sanocreatologie al Academiei de Științe a Moldovei

 

Surse bibliografice:

C. Style. Psihologia pozitivă. București: Editura ALL, 2015.

D. Cristea. Tratat de psihologie socială. București: Editura Trei, 2015.

S. Chelcea. Psihosociologie: teorii, cercetări, aplicații. Ed. A 3-a, Iași: Polirom, 2010.

>>> Te invităm să evaluezi acest articol:

Deloc Nu prea Asa si asa Este ok Excelent

Deloc Nu prea Asa si asa Este ok Excelent

Deloc Nu prea Asa si asa Este ok Excelent