Criterii de diagnostic din punct de vedere psihologic pentru intoxicarea cu substante nocive (droguri) 5/5 (1)
5/51

0
1120

64f7b8990be2d94add5152c155ac4915_XL.jpg

Modificarile psihologice si comportamentale dezadaptative semnificative clinic (de exemplu euforie initiala urmata de apatie, disforie, agitatie sau lentoare psihomotorie, deteriorarea judecatii sau deteriorarea functionarii sociale sau profesionale) apar la scurt timp dupa consum.

Constrictia pupilara (sau dilatatie pupilara datorata anoxiei prin supradoza severa si unul (sau mai multe) din urmatoarele semne, aparand in cursul sau la scurt timp dupa abuzul de substante:

 

1. Torpoare sau coma;

2. Dizartrie;

3. Deteriorarea atentiei si memoriei.

Simptomele nu se datoreaza unei conditii medicale generale si sunt explicate mai bine de alta tulburare mintala.

De specificat: -tulburarea de perceptie.

La consumul de cocaina– modificarile comportamentale sau psihologice dezadaptative semnificative clinic (de exemplu euforie sau aplatizare afectiva, modificari ale gradului de sociabilitate, anxietate, deteriorarea judecatii sau deteriorarea in functionarea sociala sau profesionala) care apar in cursul sau la scurt timp dupa consumul de cocaina.

Doua (sau mai multe) din urmatoarele simptome care apar in cursul sau la scurt timp dupa consumul de cocaina:

1. Confuzii;

2. Depresie respiratorie;

3. Presiune sangvina;

4. Tulburari mintale (tulburari de perceptie).

La consumul de halucinogene (LSD, psilocibina, fenilciclidina, mescalina). Criteriile de diagnostic pentru tulburarea de perceptie persistenta halucinogena (Rashbocks).

1. Reexperimentarea, dupa incetarea consumului unui halucinogen, a unuia sau a mai multora dintre simptomele perceptuale care au fost experimentate in timp ce era intoxicat cu halucinogenul (de exemplu halucinatii geometrice, false perceptii de miscare in campurile vizuale periferice, flash–uri de culoare, culori intensificate, imagini ale obiectelor in miscare).

Consumul de canabis (hasis, marijuana) se poate spune ca este drogul de debut; dupa debut, consumul acestor substante poate produce senzatii de bine, relaxare, liniste.

Aceste droguri care sunt derivati de canepa indiana si au reputatia cel putin in Statele Unite de a fi droguri sociale, fiind extrem de raspandite in populatia studenteasca, iar primele victime care sunt prinse in capcana acestor droguri sunt tinerii.

Intoxicatia cu canabis produce initial fenomene de excitatie euforica– (greu de diferentiat de manie), urmate de stare confuzionala cu apatie, stari depresive care se pot agrava.

Consumul indelungat conduce la instalarea unui sindrom toxicomanic complet, ceea ce a condus in multe tari la excluderea acestei categorii de substante din practica medicaicala.

Simptomele sunt:

 

1. Iritabilitate, irascibilitate, labilitate afectiva;

2. Scaderea posibilitatii adaptative;

3. Scaderea randamentului scolar/profesional;

4. Slabirea cenzurii morale;

5. Slabirea simtului estetic.

Pe acest fond, pot aparea tulburari psihotice:

1. Excitatie;

2. Fenomene confuzionale;

3. Fenomene halucinatorii.

Patologiile psihiatrice pun adesea probleme etiologice preocupante:

1. Depresia;

2. Dezorientarea.

Depresia si dezorientarea au legaturi complexe cu unele boli neurologice (encefalopatii, HN). Se pune problema de a elimina o boala, o boala neurologica sau psihiatrica, apoi de a raspunde specific altor simptome. Este obligatoriu verificarea compatibilitatilor dintre medicamentele prescrise simultan, in special atunci cand pacientul primeste o terapie antiretrovirala.

Trebuie verificat daca pacientul cunoaste deja medicamentele prescrise simultan; uneori acestea sunt recunoscute, pentru ca unii dintre pacientii recurg la anumite trucuri si combinatii de medicamente pe care le folosesc pe post de drog.

Asociatia toxicomanie–nevroza raspunde in general la ingrijirile de tip psihoterapeutic (fie individuale, fie aplicate intregii familii sau doar unora dintre membrii ei).

Heroinomanii si psihoza: Psihiatrul francez Jean Bergeret a aratat ca doua tipuri de personalitate psihotica pot imbraca masca toxicomaniei: primului tip ii corespunde subiectii care gasesc in toxicomanie mijlocul de a-si „justifica” reprezentarile delirante, iar celui de al II-lea, cei pentru care toxicomania mai conserva puseele delirante. Imbinarea dintre heroinomanie si psihoza apartine in special celui de al II-lea tip: este important efectul prim al heroinei asupra toxicitatii.

Uneori calitatea diagnosticului este fundamentala caci, in aceste cazuri, este interesant in ce masura incetarea intoxicarii este de dorit, deoarece ea risca sa puna in joc integritatea psihica a pacientilor. Aceasta este probabil o buna indicatie, cel putin pentru inceput, a produselor de substituti, care permit instituirea unui tratament neuroleptic adecvat, cu o supraveghere regulata. Substitutia nu este in aceste cazuri decat un mod de „co–terapie” pentru tratamentul antipsihotic.

Heroinomanie si tulburari de dispozitie: Heroinomania prezinta o puternica prevalenta a tulburarilor ritmice, in special a depresiei, cu origini foarte diverse. Toxicomania poate fi aici interpretata ca o tentativa din partea pacientului de a reduce simptomele depresive prin efectele opiaceelor. Astfel, in starile limite descrise de Jean Bergeret, starile legate de anxietate si depresie, heroina joaca un rol de protectie impotriva pierderii obiectului si a consecintelor sale si evita o cadere a subiectului in depresie. Originea primara sau secundara a acestor tulburari ramane obiectul de controversa. Trebuie precizat ca antecedentele heroinomanilor arata ca aproape unul din trei a avut cel putin o tentativa de suicid.

Heroinomanie si tulburari psihiatrice: Chiar daca heroinomania se poate prezenta independent de orice tulburare psihiatrica, este totusi legitima suspiciunea existentei unor legaturi in toxicomanie si tulburarile mentale. Chiar daca se considera ca heroina ca o entitate clinica in sine, este de preferat studierea asocierii sale cu alte tulburari, luand insa in calcul o legatura de cauzalitate directa.

Literatura medicala abunda in publicatii care arata ca heroinomanii au o morbitate psihiatrica apreciata superioara celei inregistrate de non–toxicomani, si, pe de alta parte, evidenta unei patologii psihiatrice creste riscul de abuz sau dependenta. Exprimarea acestor morbiditatii asociate poate conduce la doua circumstante specifice:

1. Sevraj- practicianul va trebui sa stie sa aprecieze aparitia tulburarilor asociate printr-un raspuns terapeutic adecvat.

2. Substitutie- pacientul toxicoman echilibrat sub substitutie nu trebuie sa simta nici o euforie, nici lipsa de sedare. Totusi, la inceputul tratamentului, se observa aparitia frecventa a tulburarilor psihice sau agravarea tulburarilor cunoscute initial, ceea ce necesita o vigilenta particulara in urmarirea pacientilor.

In aceste doua cazuri, tulburarile apar atunci cand dinamica specifica opiaceelor este absenta. Dupa unii specialisti, emergenta lor ar putea fi rezultatul unui profil de actiune diferit intre heroina si metadona sau buprenorfina. Printre altele, modificarile induse de sevraj sau de tratamentul de substitutie la pacienti in ceea ce priveste imaginea lor sociala, in schimbarea modului lor de viata, pot zdruncina personalitati fragile si permit intelegerea aparitiei lor.

Factorii de risc farmacologici si sociali ai psihotropelor (dupa raportul Roques, 1998).


HEROINA,   ALTE OPIACEE
COCAINA   CRAK
ECSTASY
AMFETAMINE
CANNABIS
ACTIVAREA   CIRCUITELOR DOPAMINERGICE

***

+ + + +

+ + +

+ + +

+
STABILIREA   UNEI HIPERSENSIBILITATI LA   DOPAMINA

+ +

+ + +

?

+ + +

+/-
ACTIVAREA   RECEPTORILOR OPIACEI

+ + + +

+ +

?

+

+/-
DEPENDENTA FIZICA
foarte   mare
slaba
foarte   slaba
slaba
slaba
DEPENDENTA PSIHICA
foarte   mare
mare,   dar intermitenta
?
medie
slaba
NEUROTOXICITATEA
slaba
mare
foarte   mare ?
mare
0
TOXICITATEA   GENERALA
mare,   exceptia controlului terapeutic
mare
eventual   foarte mare
mare
foarte   slaba
PERICULIOZITATEA SOCIALA
foarte   mare
foarte   mare
slaba (?)
slaba   in generala
slaba
POSIBILITATEA   TRATAMENTULUI DE SUBSTITUTIE
da
da
nu
nu
necercetat

 

Factori implicati in consumul de droguri (dupa F. Tudose, C. Tudose, L. Dobronici, 2002)

FACTORI IMPLICATI IN   CONSUMUL DE DROGURI
DIZARMONII ALE   STRUCTURII PESONALITATII
-            pasiv –dependenta
-            borderline
-            dissociala
INSUFICIENTA CONTROLULUI   VIETII PULSIONALE
LIPSA CAPACITATII   VOLITIVE – ABULIE
STARI AFECTIVE   PARTICULARE
-            anxietate
-            depresie
-            hiperemotivitate
-            timiditate
STARILE DE DECEPTIE SI   NEMULTUMIRILE
-   monotonia vietii
-   lipsa scalei valorice
OBISNUINTA SOCIALA
INFLUENTA GRUPULUI DE   PRIETENI
INFLUENTE SOCIALE NOCIVE (MODELE CULTURALE)
VAGABONDAJUL
INCAPACITATEA DE   INSERTIE IN GRUP
INSERTIA IN GRUPURI   ANOMICE

 

TULBURARILE   PSIHICE PRODUSE DE CONSUMUL DE DROGURI
(dupa   F. Tudose, C. Tudose, L. Dobrovici,   2002)
TULBURARI   PSIHOTICE
TULBURARI   DE DISPOZITIE
TULBURARI   ANXIOASE
SINDROM   AMNESTIC
TULBURARE   DEMENTIALA
DISFUNCTII   SEXUALE
TULBURARI   DE SOMN
DELIRURI

 

Surse bibliografice:

Abraham, P., Rancov A., Carausu, C., „Droguri aspecte juridice si psihosociale”, Editura Mirton, Timisoara, 2004.

Abraham, P., Ciucu, P., Pedaru, D., Moldovan, A., „Prevenire si consiliere antidrog”, Editura Ministerului Administratiei si Internelor, Agentia Nationala Antidrog, Bucuresti 2004.

Abraham, P., coolab., „Standardele sistemului national de asistenta medicala, psihologica, sociala a consumatorului de droguri”, Editura Agentiei Nationale Antidrog, Bucuresti, 2005.

Berchesan, M.G., Pletea, C., „Droguri si traficanti de droguri”, Editura Paralela 45, Pitesti, 1998.

Buneci, P., Butoi T.I., Butoi, T., „Elemente socio–juridice pe taramul deviantei speciale”, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2002.

Capbeel, R., „Copiii nostri si drogurile”, Editura Curtea Veche, Bucuresti, 2001.

Chapra, D., „Comportamente dependente”, Editura Curtea Veche, Bucuresti, 2003.

Tudose, C., Tudose, F., Dobronici, L., „Psihopatologie si psihiatrie pentru psihologi”, Editura Infomedica, Bucuresti, 2002.

 

Autor: Mihai Adrian PAUN

>>> Te invităm să evaluezi acest articol:

Deloc Nu prea Asa si asa Este ok Excelent

Deloc Nu prea Asa si asa Este ok Excelent

Deloc Nu prea Asa si asa Este ok Excelent