Consumul de droguri poate duce la suicid? 4.79/5 (13)
4.79/513

0
1191

           Un gest suicidar se poate produce in orice moment al parcursului social sau judiciar al unui subiect toxicoman: in timpul instalarii dependentei – are in caz functia de apel, dar si in decursul toxicomaniei, sau in momentul sevrajului, in care exista frecvent o dispozitie depresiva, intarita de dificultatile sociale si de izolare afectiva.

            Psihiatrul Jean Bergeret subliniaza ca factorul depresiv este prezent la aproape toti toxicomanii. Dar cei care au o psihoza sau o structura psihotica ajung sa scape dupa un timp de mecanismul depresiv. Acesti subiecti sunt insa si cei mai violenti si impulsivi: in consecinta, atunci cand nu mai ajung sa se apere de fondul lor depresiv, acesta izbucneste intens si trecerea la act este in acest caz frecventa.

            Intr-un mod mai putin comparabil cu ceea ce se intampla la unii toxicomani, golul afectiv precede in general instituirea farmacodependentei, fara sa-i corespunda o stare depresiva care are toate criteriile clinice, (psihiatrul Alain Braconnier a aratat ca exista de mai multe ori o stare intermediara, pe care o denumeste”amenintare depresiva”). Se considera ca produsul umple intr-un mod magic acest gol afectiv, cat si carentele afective si identificatorii. Pe plan metaforic toxicomanul este ca un butoi al Danaidelor, mereu umplut si mereu gol:” umplerea cu drog este amagirea sa”.

            Toxicomanul, la care constiinta riscului este frecvent prezenta, tinde sa-si puna viata in joc dupa modelul ordaliei. Ce cauta el in aceasta proximitate cu moartea? Vrea sa-si regaseasca impresia primei dati? Sau incearca sa omoare suferinta neexprimata pe care o traieste?

            In orice caz, el isi interpreteaza supravietuirea ca pe o dovada a dreptului la viata; supravietuirea il marcheaza cu pecetea exceptionalului. Dar dovada se cere repetata, pana la esec, ca la suicidarul recidivist. Toxicomanul cauta o pozitie infantila a puterii si experimenteaza limitele acesteia: asa cum sublinia Claude Olivenstein, el ”refuza sa se nasca si sa moara, dar se joaca cumoartea”.

            Daca nu intervine suicidul uneori, dar in cele mai multe cazuri intervine supradoza. O supradoza survine frecvent în cadrul unei politoxicomanii care include, alaturi de consumul de opiacee pe cale injectabila, psihostimulante, produse care acţionează sinergic şi toxicitatea lor respiratorie sau cardiaca este potentata. Dar supradoza poate decurge si din alte situatii:

1.    cresterea dozei pentru a resimti efecte mai puternice, atunci cand consumatorul este nervos, stresat;

2.    utilizarea unui produs mai puternic;

3.    utilizarea unui produs mai concentrat decat cel obisnuit (în special ca urmare a schimbarii dealer – ului);

4.    recaderea dupa sevraj: subiectul utilizeaza dintr-o data o doza comparabila cu cele care le utiliza înaintea dezintoxicarii;

5.    utilizarea unui produs periculos prin impuritatile de sinteza pe care le contine sau prin insasi natura sa chimica.

6.    supradozele produc în special in anumite contexte, precum al unei substitutii cu metadona.

Consumul de droguri generează dependenta fizica si psihica.

Consumul de droguri le pune in pericol integritatea fizica.
 

            1. La prima caracteristica care este: dependenta fizica si psihica: ceea ce inseamna ca, in cel mai scurt timp, isi va pierde libertatea de a alege, de a fi ei insusi. Viata unui consumator se va reduce mereu la cautarea dozei este o preocupare permanenta, ceea ce il face sa se gandeasca numai la bani pentru a cumpara doza si va face aproape orice pentru a cumpara doza si uneori poate face orice: furt, prostitutie, trafic de droguri sau chiar crima.

            2. Integritatea fizica poate fi pusa in pericol din mai multe motive:

            –  efecte toxice, deseori ireversibile, asupra sistemului nervos;

            – infectii, inclusiv HIV;

            – reducerea considerabila a potentei.

Efectele scontate ale drogurilor sunt de trei feluri:

–          drogurile care produce excitatie psihologica, veselie, sentimentul de tensiune psihica si uneori, reactii violente sau numite stimulente;

–          drogurile care provoaca calm, psihologic, relaxarea psihica, somnolenta;

–          drogurile care modifica perceptia, senzatiile auditive, vizuale si olfactive (cele care tulbura ratiunea).

            Efectele nedorite de consumatori sunt:

–          dependenta;

–          efecte toxice asupra sistemului nervos, inimii, e.t.c.

            Anumite persoane nu mai pot trai fara produsele care ii ajuta sa depaseasca momentele dificile. Din acest motiv, pentru a avea posibilitatea de a-i ajuta, trebuie sa ne informam asupra riscurilor.

            Dependenta de droguri poate fi considerata primul efect al consumului de droguri. In trasaturile de personalitate predispozante pentru consumul de droguri sunt:

1. Factorii de mediu – dintre acestia cei mai importanti sunt: ”depravarile sociale, economice (parinti saraci, someri, conditii materiale scazute), traiul in familii dezorganizate, mobilitatea excesiva, istoricul familial” (Mitrofan I.., Niculae I.,  Stoica C.D., Ciolompea T., Dopobat L.,2003).

2. Factorii educationali – de cele mai multe ori spunem ca tinerii care provin din familii dezorganizate, fara educatie sunt predispusi consumului de droguri, dintre factorii cei mai importanti sunt urmatorii: „disciplina excesiv de severa in familie sau toleranta exagerata, atitudinea parintilor fata de anumite substante, carente afective, mediul familial sumbru sau violent, metode educationale oscilante, ce nu ofera un cadru de valori, lipsa comunicarii sau o comunicare deficitara intre parinti si copii” (Mitrofan I., Niculae I., Stoica C.D., Ciolompea T., Dopobat L.,2003).

            Nu toate persoanele care se confrunta cu astfel de conditii de mediu sau educationale, devin toxiodependenti, sau au probleme de devianta.

            S-a constatat ca exista o corelatie pozitiva între tulburarile de comportament si hiperactivitatea din copilarie si consumul de droguri mai tarziu. De fapt, acestea anunta inca din copilarie ca este vorba de o structura de personalitate care nu este bine conturata poate da nastere unei psihopatii, consumul de droguri fiind – in acest caz – o rezultanta a comportamentului impulsiv ce caracterizeaza acest tip de personalitate.

            Imaginea de sine este un alt factor care poate juca un rol important în debutul si întretinerea consumului de droguri. O imagine de  sine defavorabila, caracterizata prin neancredere in sine si complexe de inferioritate, poate sta la baza fie a unei atitudini rebele, fie a uneia de retragere sociala si timiditate excesiva. Atitudinea rebela si drogul sunt de aceiasi parte a baricadei de  vreme ce un tanar consuma droguri este un fapt care nu este aprobat social, ba chiar este incriminat penal. In extrema cealalta timiditatea nu da posibilitatea realizarii unor relatii normale si firesti si este traita cu un maxim disconfort. Iar daca o persoană timida care Incearca aceste substante si care ii da starea de impulsivitate si scapa de timiditate poate spune ca ii fac bine si poate consuma pana cand dependenta se instaleaza.

            O alta trasatura de personalitate este anxietatea. Anxietatea, ca frica de ceva nedefinit, se traduce în viata persoanelor prin reactii disproportionate fata de evenimente, prin inadecvare si mult stres. 

            Drogurile depresive ale sistemului nervos central, ce  induc o stare de relaxare, pot ajunge sa fie folosite de catre anxiosi pentru a scapa de aceasta suferinta psihica. Utilizatori de droguri, suferinzi de anxietate sunt tematori si neancrezatori gandindu-se ca ceva grav se poate intampla lor sau celor dragi. De cele mai multe ori sunt impacientati, sunt iritabili si distrati.

            Un alt efect nociv al consumului de droguri este tulburarile de atentie. Dupa cum o defineste scoala romaneasca de psihologie, atentia este o functie sinterica a psihismului  constand in activarea, tonificarea, mobilizarea, orientarea selectiva si concentrarea focalizata a proceselor psiho – comportamentale in vederea unei reflectari optime.

            In urma consumului de droguri apar si tulburarile de atentie, toxicomanul nu mai este atent cu el, cu cei din jur, pur si simplu nu mai relationeaza ca inainte de a deveni dependent.

            Tulburarile de memorie: Memoria (functia mnezica) este definita ca ansamblu proceselor de intiparire (memorare), conservare (pastrare) si reactualizare prin recunoastere si reproducere a experientei anterioare a omului sau ca procesul psihic de stocare /destocare  a informatiei de acumulare si utilizare a experientei cognitive. Definita generic ca proces de reflectare selectiva, activa inteligibila a trecutului experiential, memoria este si in acelasi timp si un produs al dezvoltarii social-istorice umane.

            In acest sens, memoria poate fi considerata (Minkowschi E) „o conduita de ordin temporal care stabileste relatia dintre „inainte” si „dupa”  intre ce a fost si ce va fi.”

            Din cauzistica prezentata si din studiile efectuate asupra consumatorilor de droguri, toxicomanul simte pierderea de memorie prin: „vorbeam la telefon si dupa ce puneam receptorul pe furca aparatului telefonic nu mai stiam nici macar cu cine am vorbit”, cand am consumat ecstasy, eram intr-o stare de euforie avansata, nu mai stiam nimic, dansam si saream ca un nebun nu  stiam ce este cu mine, dupa 5-6 ore nu imi aminteam nimic, mai imi povesteau prietenii”, m duceam la alimentara sa cumpar paine, ajungeam acolo si nu stiam de ce sunt acolo, uitam pur si simplu”, am consumat prima data marijuana, fumam, dar foarte mult, am ameteli, adormeam, pur şi simplu, aveam senzatia de voma, dupa ceiîmi reveneam nu stiam.”

            Acestea sunt senzatiile traite de consumatorii de droguri, inca de la debut dar si pe parcurs.

            Un mediu educational favorabil drogurile poate sa conduca la formarea unor norme si valori in care consumul de droguri sa fie considerat comportament firesc.

            Personalitatea, in drumul ei catre maturitate, parcurge un drum complicat si destul de dificil, in anumite perioade ale vietii. Adolescenta este o etapa caracterizata prin multe transformari fizice si psihice ce fac ca cei care o parcurg sa fie vulnerabili, din mai multe puncte de vedere. Adolescentii sunt o populatie de risc pentru droguri (de fapt, cele mai multe debuturi au loc in aceasta perioada), pentru ca personalitatea lor este imatura, valorile nu sunt bine conturate, iar tentatia de a incerca mai multe lucruri este foarte prezenta. Cele afirmate anterior în legatura cu personalitatea ne fac sa ne gandim daca toxicomanii sunt personalitati care intra în sfera psihopatologiei sau sunt personalitati cu un grad ridicat de fragilitate psihica.

            Dupa Antoine şi Mauria Porot (1999), utilizatorii de droguri pot fi clasificati in mai multe categorii:

a)    psihotici si prepsihotici;

b)    psihopati;

c)    personalitati imature ( adolescenti, intarzieri de maturizare);

d)    persoane ce s-au adaptat la presiunea grupului.

            Personalitatea adevaratilor toxicomani este patologica (psihotici si prepsihotici si psihopati), drogurile jucand un rol important in decompensarea acestor personalitati fragile. Cei din celelalte categorii nu au o personalitate patologica ci sunt de obicei adolescentii si tineri imaturi cu trasaturi de personalitate predispozante si care traiesc intr-un mediu care favorizeaza consumul de droguri.

            Consumul de drog conduce foarte des la asa  numitul „sindrom deficitar”, caracterizat prin:

a)    deficit de activitate: activitatea se centreaza in special pe efortul de a-si procura drogul, justificandu-se inertia prin rationamente pseudo – filosofice si antisociale; (este frecvent intalnit la consumatorii de opiacee);

b)    deficit de functionare intelectuala (ideatie lenta, tulburari ale atentiei si memoriei);

c)     deficit de buna dispozitie si afectivitate (doar drogul ramane investit afectiv); starea aminteste de indiferenta afectiva a hebefrenicilor si favorizeaza aparitia starilor depresive, in special in timpul dezobisnuirii, ceea ce împinge la reluarea toxicomaniei.             

            La opiacee apare un sindrom deficitar rapid si constant. La halucinogeni apar sindroame delirante prelungite, asemanatoare unui tablou schizofrenic. La cannabis apare sindromul de absenta a motivatiei, la amfetamine reactii delirante paranoide, iar la doze excesive de droguri accese confuzionale sau confuzo – onirice.

            La un consum prelungit de droguri apare o stagnare a dezvoltarii psihice, deoarece persoana toxicodependenta isi organizeaza viata in jurul procurarii de drog si nu mai este deschisa fata de alte experiente ale vietii.

            Dependenta de drog accentueaza  conduitele eritante si ideea de incapacitate, prin mecanismul feed – backului, daca initial drogul creeaza impresia ca poti sa stapanesti problemele (prin ignorare), dupa perioada activa a drogului acestea revin si mai acut si persoana i-a noi doze de substanta pentru a se indeparta de el.

 

Surse bibliografice:

Miler, W.R., Rollneck, S., – Interviul motivational – Editura Agentiei Nationale Antidrog, Bucuresti, 2005;

 Petcu, M., – Delicventa repere psihosociale – Editura Dacia, Cluj Napoca, 2003;

Parvu, C., – Universul Plantelor.- Editura Enciclopedică, Bucuresti, 1997;

 Pop, O., – Drogurile un flagel al lumii contemporane – Editura Mirton, Timisoara, 2002;

 Richard, D., Sonon, J.C., – Dictionar de droguri, toxicomaniei si dependente – Editura Stiintelor Medicale, Judiciare, Bucuresti, 1999;

 Tudose, C., Tudose, F., Dobronici, L., – Psihopatologie si psihiatrie pentru psihologi – Editura Infomedica, Bucuresti, 2002;

 Stoica, M.G., Ionita, T., – Drogul in drept. Doctrina si legislatie interna si internationala – Editura Mirador Arad, 1997;

 Virgiluis, V., Sgarcitei, D.I., – Drogurile o realitate care poate ucide – Editura Centrului de Creatie, Braila, 2002.

 

>>> Te invităm să evaluezi acest articol:

Deloc Nu prea Asa si asa Este ok Excelent

Deloc Nu prea Asa si asa Este ok Excelent

Deloc Nu prea Asa si asa Este ok Excelent