Cercetarea si evaluarea gradului de cunoastere a drepturilor copilului de catre acestia 4.25/5 (4)
4.25/54

0
1772

68e3eaa9d829c459454ed745e7bf69f0_XL.jpg

  1. Metodologia cercetarii:

 

In elaborarea lucrarii am pornit de la premisa ca o metoda de prevenire a abuzului asupra copilului ar putea fi constientizarea de catre acesta a drepturilor lui.

Este cunoscut faptul ca foarte putini elevi isi cunosc drepturile si sunt constienti de abuzurile care se pot face sau se fac asupra lor.

De asemenea este ingrijorator faptul ca abuzurile si neglijarea la care sunt supusi sunt considerate ca fiind drepturi ce revin parintilor pentru a-I pedepsi. Necunoasterea drepturilor de catre copii rezulta si din faptul ca insisi parintii acestora nu cunosc drepturile copiilor, iar programele scolare nu contin informatii suficiente in acest sens.

Studiile referitoare la programe educative de constientizare a drepturilor si de prevenire a abuzurilor sunt extreme de putine in Romania.

    1. Obiectivele cercetarii:

     

    –          Obtinerea unor informatii referitoare la gradul de cunoastere a drepturilor copilului;

    –          Elaborarea unui program educativ si implementarea acestui program pentru realizarea unei constientizari a drepturilor copilului;

    –          Elaborarea unei metodologii de evaluare a gradului de cunoastere a drepturilor copiilor in urma implementarii programului educativ;

    –          Evaluarea finala pentru demonstrarea eficientei programului.

     

    3. Populatia si esantioanele:

     

    Esantioanele cercetate in lucrare au fost selectate din randul elevilor din Grupul Scolar “X”, jud. Y, in varsta de 15-17 ani, elevi in clasele a IX-a si a X-a. Alegerea mai multor categorii de varsta are la baza evidentierea (daca este cazul) diferentelor in ceea ce priveste gradul de cunoastere a drepturilor copilului.

    O alta caracteristica a esantionului a fost nivelul la invatatura al claselor. Astfel am optat pentru doua clase cu rezultate scolare bune (o clasa de a IX-a A si una de a X-a A), iar celelalte doua cu un nivel mai scazut la invatatura (o clasa de a IX-a D si o clasa de a X-a D). Esantionul initial a cuprins un numar de 90 de elevi, clasele fiind alcatuite in general din 28- 30 de elevi. Esantionul final a cuprins 84 de elevi. Initial am realizat un interviu cu profesorii-diriginti pentru a obtine date despre clasele respective.

     

    1. Ipotezele cercetarii

     

    Tema abordata in cadrul lucrarii este foarte complexa si variata. Am plecat de la urmatoarele ipoteze:

    –          Cunoasterea si constientizarea drepturilor copilului de catre copii poate preveni eventualele abuzuri asupra lor.

    –          Existenta unui program educativ in scoli va duce la cunoasterea drepturilor si la cresterea competentei sociale a copiilor.

     

     

    1. Metode si instrumente de lucru:

     

     

    In vederea obtinerii unui tablou cat mai complet al situatiei cunoasterii de catre elevi a drepturilor lor, am optat pentru metoda chestionarului. In conceperea chestionarului am tinut cont de caracteristicile varstei acestor categorii de elevi si am cautat sa folosesc intrebari clare si pe intelesul lor.

    Inainte de a-l aplica, am testat chestionarul, cu scopul verificarii lui. Chestionarul a cuprins 41 de intrebari, majoritatea inchise, cateva semi-deschise si intrebari deschise. Scopul intrebarilor a fost obtinerea de informatii privind gradul in care ei isi cunosc sau nu drepturile, daca cunosc Conventia Natiunilor Unite cu privire la drepturile copilului, sursele de unde au aflat despre drepturi, cunoasterea dreptului la familie, sanatate, relatiile lor cu copiii saraci sau rromii, felul in care percep dreptul la ingrijire, cum percep si se raporteaza ei fata de saracie, date despre pedepsele folosite de parinti si profesori, date despre discriminare.

    Chestionarul este impartit in mai multe sectiuni. Prima sectiune contine intrebari legate de sursele de la care au aflat despre drepturi si Conventia Natiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului. Urmatoarea sectiune urmareste obtinerea de informatii in legatura cu diferitele drepturi care ar trebui sa le fie asigurate – dreptul la familie, scoala, sanatate.

    In continuare, informatiile cerute au fost in legatura cu discriminarea si nondiscriminarea. Sectiunea urmatoare cuprinde intrebari despre pedepse, metode de pedeapsa si cum se asteapta ei sa fie pedepsiti de parinti si profesori. In final, intrebarile au vizat situatii in care nu le-au fost respectate drepturile, exploatarea lor prin munca, eventuala neglijare, intrebari despre abuz, atitudinea fata de eventualele abuzuri.

    Administrarea chestionarului a decurs fara probleme. Completarea lui s-a facut in prezenta mea si li s-au furnizat explicatii acolo unde a fost cazul. Demonstrarea validitatii acestui instrument se va face prin analiza datelor.

    Chestionarul a fost administrat elevilor inainte si dupa programul educativ, fiind folosit cu scopul de evaluare.

    Interviul aplicat profesorilor a fost impartit in patru parti. Prima parte a vizat date despre clasa si elevi. O alta sectiune continea intrebari legate de drepturile copilului si Conventia Natiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului. Sectiunea urmatoare se referea la modalitati de pedeapsa. Au fost utilizate seturi de intrebari care au urmarit in principal sa scoata in evidenta date cat mai relevante despre nivelul la invatatura al clasei, opinia profesorilor despre starea materiala a familiilor, pregatirea profesionala si studiile parintilor. O alta sectiune a interviului viza informatii despre starea de sanatate a copiilor, comportamentul parintilor fata de copii, existenta unor cazuri de abuz sau neglijare.

    Interviul a vizat si obtinerea de informatii cu privire la gradul de cunoastere a drepturilor copiilor de catre profesorii-diriginti, punctul lor de vedere in aceasta privinta, cunoasterea Conventiei Natiunilor Unite cu privire la drepturile copilului, daca sunt de parere ca este utila constientizarea drepturilor, in ce masura considera ca este bine sa li se vorbeasca copiilor despre drepturi. Interviul viza obtinerea de opinii despre modalitati de pedeapsa.

    Dupa evaluarea initiala am trecut la aplicarea programului educativ pregatit. Pentru programul educativ am proiectat si predate\un set de lectii despre drepturile copilului.

    Drepturile abordate in cadrul lectiilor au fost grupate in trei categorii: drepturile la care ei participa, drepturile care trebuie sa le fie asigurate de catre familie, comunitate si societate si cea de a treia categorie, a drepturilor lor la protectie impotriva diferitelor tipuri de abuz.

    La finalul programului de lectii, am aplicat chestionarul de evaluare. Scopul acestui chestionar a fost acela de evaluare a programului educativ. De aceea, acest chestionar a avut, in general, aceleasi intrebari ca si cel initial. In plus, a continut cateva intrebari care priveau abuzul asupra copiilor. Prin aceste intrebari am incercat sa aflu daca ei recunosc diferitele tipuri de abuz, sa aflu atitudinea lor fata de abuz si sa prezint unele metode de dezvoltare a competentei sociale.

     

    1. Analiza si interpretarea datelor.

     

    Am pornit de la ideea ca toti cei chestionati considera ca “si copiii au drepturi”, ei raspunzand in proportie de 100% cu « da ».

    Dupa aplicarea chestionarului initial, am constatat ca doar 10,7 % au stiut sa exemplifice trei drepturi, 23,97 % nu au enumerat nici unul, iar 13,77 % au dat raspunsuri gresite. Situatia finala insa se prezinta cu totul altfel. De aceasta data, 80,9 % au exemplificat trei drepturi si 2,3 % nu au enumerat nici un drept. In privinta perceptiei gresite, frecventa la evaluarea finala este de 0,95 %.

    Comparand proportia celor care isi cunosc drepturile initial, cu proportia celor care isi cunosc drepturile in final, se poate constata ca proportia a crescut semnificativ ca urmare a lectiilor.

    Pentru punerea in evidenta a diferentei dintre cele doua medii – evaluarea initiala si cea finala la cele patru clase – am folosit dintre testele statistice Testul t.

    In urma aplicarii lui, se poate observa o diferenta foarte semnificativa intre cele doua medii de 3,362 (la un p=0,001).

    Asa cum se poate observa in tabelul de mai jos, exista o diferenta intre evaluarea initiala si cea finala. Comparand clasele cu rezultate scolare bune si cele doua clase mai “slabe”, se poate observa ca in clasele cu rezultate scolare bune, exista o parte dintre copiii care au stiut sa dea exemple de trei drepturi cum li s-a cerut. In ce priveste elevii din celelalte doua clase proportia este mult mai mica: doar de 5,6 % fata de proportia elevilor din clasele “bune” care este de 15,9%.

    Dupa programul educativ, se poate observa ca in toate clasele a crescut foarte mult frecventa celor care au exemplificat trei drepturi fiind de 80,9 %.

    Frecventa cunoasterii drepturilor – initial si final in cele patru clase.

    Tabelul nr. 1

     

     

     

     

     

    CLASE

     

     

     

     

     

    Cl.a IX- a A

    Cl. a IX-a D

    Cl. a X-a A

    Cl. a X-a D

    Cl. a IX-a A

    Cl. a IX-a D

    Cl. a X-a A

    Cl. a X-a D

     

    Initial

    Initial

    Initial

    Initial

    Final

    Final

    Final

    Final

     

    % N=28

    % N= 27

    % N= 30

    % N= 29

    % N=28

    % N=27

    % N=30

    % N=29

    3 drepturi

    19,2%

    0,00%

    12,5%

    11,1%

    76,0%

    84,2%

    94,1%

    69,2%

    2 drepturi

    0,00%

    22,7%

    8,3 %

    25,9 %

    24,0 %

    5,3 %

    5,9 %

    19,2 %

    1 drepturi

    34,6 %

    31,8 %

    41,7 %

    33,3 %

    0,00 %

    5,3 %

    0,00%

    3,8 %

    Nu enumera

    19,2%

    36,4%

    29,2%

    11,1%

    0,00%

    5,3 %

    0,00%

    3,8 %

    Perceptie gresita

    19,2 %

    9,1 %

    8,3 %

    18,5%

    0,00%

    0,00%

    0,00%

    3,8 %

     

    Frecventa cunoasterii drepturilor – initial si in final la cele patru clase.

    Graficul nr.1

     

    gr1

     

    Legenda:

    IXAI = clasa aIX-a A initial

    IXDI = clasa aIX-a D initial

    XAI = clasa aX-a A initial

    XDI = clasa aX-a D initial

    IXAF = clasa aIX-a A final

    IXDF = clasa aIX-a D final

    XAF = clasa aX-a A final

    XDF = clasa aX-a D final

    1 coloana – 3 drepturi

    2 coloana – 2 drepturi

    3 coloana – 1 drept

    4 coloana – nu enumera

    5 coloana – perceptie gresita

    6 coloana – isi cunosc drepturile

    In privinta dreptului la opinie, am constatat ca initial 64,6 % dintre elevi considerau important dreptul la opinie, pentru ca in final proportia sa se ridice la 90,8 %. Se poate, deci, observa o crestere a frecventei cunoasterii acestui drept in randul elevilor.

    In cadrul cercetarii, am vizat si modul in care este respectat dreptul la opinie in cadrul clasei, in familie si in randul grupului de prieteni.

    Dreptul la opinie in cadrul clasei – asa cum se poate observa si in tabelul nr.2 – este diferit intr-un esantion fata de celalalt. Astfel in cazul elevilor din clasa a IX-a D si a X-a D, se pare ca un procent mai mare dintre ei au dreptul la opinie in cadrul clasei “intotdeauna”, spre deosebire de ceilalti din celelalte doua clase, care se pare ca sunt mai rezervati in a-si exprima opinia.

    In privinta dreptului la opinie in cadrul familiei, dupa cum se poate observa in tabelul urmator, opinia lor este luata in considerare.

    Opinia in familie – initial si final

    Tabelul nr. 2

     

    Frecventa

    Procent

    Procent validat

    Procent cumulativ

    Nonraspuns

    1 %

    0,5 %

    0,5 %

    0,5

    Intotdeauna

    46 %

    24,7 %

    24,7 %

    25

    Deseori

    56 %

    30,1 %

    30,1 %

    55,3 %

    Cateodata

    61 %

    32,7 %

    32,7 %

    88,1 %

    Niciodata

    22 %

    11,8 %

    11,8 %

    100

    Total

    186

    100

    100

     

     

    In cazul claselor a IX- a A si a X–a A, se poate observa ca la evaluarea initiala, raspunsul “niciodata” are o frecventa mai mica. La ambele clase, in familie le este respectat deseori dreptul la opinie. In cazul claselor aIX-a D si aX-a D, situatia este cam aceeasi, opinia lor fiind luata in considerare « cateodata » cu o frecventa de 45,8 % la cl. AIX-aD si 51,9 % la cl. A X-a D. La evaluarea finala, ei raspund ca opinia lor este luata in considerare intotdeauna – 52,9 % in cazul cl. A IX-a si aX-a A – si deseori – 53,8 % in cazul cl. A IX-a si aX-a D. Majoritatea (in jur de 70 %) sustin ca intotdeauna au dreptul la opinie in cadrul grupului de prieteni.

    In privinta acceptarii rromilor sau a copiilor saraci in grupul lor de prieteni frecventa “acceptarii” creste in cazul evaluarilor finale. Si intr-un caz si in celalalt, la evaluarea finala, procentul de acceptare a celor diferiti este de 58,6 % in cazul acceptarii rromilor in grup, am aplicat din nou Testul t si am observat ca exista o diferenta semnificativa intre cele doua medii de t=3,179 (la un p=0,002).

    Tot pentru a vedea cum se raporteaza populatia studiata la acceptarea sau nu a diferentei, in cazul atitudini fata de copiii saraci, la compararea mediilor cu Testul t a fost obtinuta tot o diferenta semnificativa intre cele doua medii de t=3,114 (la un p=0,002). Si in acest caz se poate concluziona ca in urma programului de evaluare exista o diferenta intre gradul de nondiscriminare initial si cel final.

    In urma interventiei, elevii accepta intr-o proportie mai mare in grupul lor atat copiii rromi cat si copiii saraci.

    In cazul surselor de informatii cu privire la drepturi, am constatat ca cele mai frecvent mentionate sunt scoala si familia.

    In privinta modului in care sunt pedepsiti de parinti, am constatat ca 85,9 % sunt pedepsiti prin pedepse permise. In cadrul evaluarii initiale, abuzul emotional se constata la 7,1 % din cazuri, iar abuzul fizic la 4,0 %.

    La evaluarea finala am constatat ca raspunsurile in privinta metodelor permise au aceeasi proportie, in schimb a crescut frecventa abuzurilor fizice. Nu se constata o modificare semnificativa intre initial si final, cea existenta putand fi insa interpretata prin o mai buna constientizare a drepturilor si a atitudinii pe care parintii o au fata de copii in privinta pedepselor.

    Metode de pedeapsa – parinti

    Tabelul nr. 3

     

    Scolile

    initial

    Si final

     

     

    initial

     

    Final

     

     

    Metode de

    pedeapsa parinti

    Metode de pedeapsa

    parinti

     

    Count

    %

    Count

    %

    nonraspuns

    3

    3,0

    3

    3,4

    Pedepse permise

    85

    85,9

    74

    85,1

    Abuz emotional

    7

    7,1

    4

    4,6

    Abuz fizic

    4

    4,0

    6

    6,9

     

    Metode de pedeapsa – parinti

    Graficul nr.2

    gr2

     

    Nota:

    N.r. = nonraspunsuri

    P.p. = pedepse permise

    A.e. = abuzuri emotionale

    A.f. = abuzuri fizice

    In privinta pedepselor pe care ei se asteapta sa le primeasca din partea parintilor, aceasta variabila este corelata cu variabila “metode pedepse – parinti”.

    Se poate observa din tabelul de mai sus ca 72,7 % dintre ei se asteapta sa fie pedepsiti cu metode adecvate (la intrebarea anterioara, 85,9 % dintre raspunsuri mentioneaza metode adecvate).

    Se poate constata insa ca, la evaluarea finala, proportia celor care raspund ca se asteapta sa fie pedepsiti cu metode neadecvate a scazut. Acest lucru poate fi interpretat ca datorat constientizarii notiunii de abuz.

    In privinta modalitatilor de pedeapsa folosite de profesori in cele 4 clase, se poate observa, din tabelul de mai jos, ca profesorii ii pedepsesc in general pe elevi cu metode neadecvate.

    Pe locul urmator ca frecventa se situeaza metodele adecvate, abuzul emotional (7,5%) si abuzul fizic (3,2 %).

    Se poate constata ca exista o diferenta intre cele doua categorii de elevi in privinta modalitatilor de pedeapsa pe care le folosesc profesorii. In privinta abuzului fizic, acesta se constata doar in cazul claselor din D, unde una dintre diriginte mi-a marturisit ca ea considera bataia ca fiind “rupta din rai” si nu considera a fi foarte grav cate o palma data, atunci cand este cazul.

     

    Metode de pedeapsa – profesori

    Graficul nr. 3

     

    gr3

     

    Legenda:

    Mma = metode mai putin adecvate;

    Ae = abuz emotional;

    Af = abuz fizic;

    Nnr = nonraspuns;

    Ma = metode adecvate.

     

     

     

    Referitor la modalitatile in care se astepta ei sa fie pedepsiti de catre profesori, putem constata ca, initial, raspunsurile au fost in concordanta cu raspunsurile de la variabila anterioara, insa la evaluarea finala se constata o crestere a gradului de constientizare a pedepselor si metodelor de pedeapsa.

    Luand in discutie diferitele tipuri de abuzuri, si mai cu seama pe cel sexual, se poate observa ca, in urma programului educativ, 64,4 % dintre elevi au recunoscut cele trei tipuri de abuz prezentate in text ca exemplu, au stiut cui trebuie sa se adreseze in caz de abuz. Ei recunosc numai 1 – 2 tipuri de abuz si, de asemenea, au stiut ce trebuie sa faca in caz de abuz 32,2 %.

    Dupa programul de lectii, am constatat ca elevii au reusit sa identifice tipurile de abuz intr-o proportie foarte mare, important fiind mai cu seama faptul ca, intr-o proportie mare, ei stiu cui trebuie sa se adreseze.

     

    Capacitatea de recunoastere a abuzului

    Graficul nr. 4

     

    gr4

     

    Nota:

    R.A. F = recunosc tipurile de abuz prezentate, la evaluarea finala

    S.F. F = stiu ce au de facut in caz de abuz, dupa evaluarea finala

    R.A. I = recunosc tipurile de abuz prezentate, inainte de evaluarea finala

    S.F. I = stiu ce au de facut in caz de abuz, inainte de evaluarea finala

    Concluzii:

    In urma analizei informatiilor si a rezultatelor statistice, se poate concluziona ca:

    In urma programului educativ:

    –          Gradul de cunoastere a drepturilor a crescut semnificativ

    –          A crescut gradul de acceptare a drepturilor celorlalti

    –          (nondiscriminare)

    –          Nivelul de constientizare a dreptului la opinie s-a imbunatatit

    –          Se constata o perceptie corecta a dreptului la ingrijire, in comparatie cu perioada anterioara programului, cand marea majoritate nu aveau o perceptie clara a acestui drept

    –          S-a inregistrat constientizarea limitei dintre pedeapsa adecvata si abuz. Datorita constientizarii si operationalizarii informatiilor privitoare la drepturi in cazul elevilor cuprinsi in studiu, competenta sociala a crescut. Cresterea competentei sociale poate fi un factor de prevenire a abuzului.

    –          In urma interviului cu profesorii:

    –          Procentele metodelor folosite ca pedeapsa de catre profesori asupra elevilor ridica reale semne de intrebare, deoarece mai mult de jumatate (60,2%) sunt dintre cele mai putin adecvate. Ca atare, cred ca se impune un program de interventie pentru profesori.

    –           Desi din rezultatul interviului nu reiese faptul ca ar exista cazuri de abuz si neglijare, profesorii aduc in atentie faptul ca exista copii violenti care provin, de regula, din randul familiilor dezorganizate si accentueaza pe problematica acestor familii, fara insa a cunoaste foarte multe detalii (comportamente ale parintilor fata de copil, metode de pedeapsa folosite de parinti, modalitati de interventie in cazul in care s-ar confrunta cu un caz de abuz sau neglijare).

    Actiunile educative intreprinse la nivel individual sau colectiv inca din perioada micii copilarii si pana la varsta adulta este un pas important in prevenirea maltratari. Informarea copiilor, adolescentilor, tinerilor, parintilor cu privire la drepturile copilului, consilierea acestora si a parintilor lor in gradinite, scoli si licee este o conditie necesara dezvoltarii deprinderilor de recunoastere a situatiilor de maltratare precum si a celor de prevenire a maltratarii. Scoala parintilor, sprijinirea familiilor aflate in situatii dificile de viata, in situatii de criza, a familiilor cu risc este un pas important in prevenire.

    Activitatile de prevenire se dezvolta lent. Ele sunt diferite de la o situatie la alta, e nevoie de o permanenta dezvoltare, adaptare a lor, precum si de o corelare a acestora cu experiente vechi si noi si cu cercetari in domeniu. Este important pentru activitatea preventiva de a dezvolta o intelegere diferentiata si un spectru larg de cai de abordare, concentrandu-ne pe nevoi si pe procese.

    Atunci cand dezvoltam metode de prevenire a maltratarii copilului trebuie sa pornim de la nevoile parintilor, ale copiilor, precum si de la nevoile care sunt create de conditiile socio-economice ale mediului. Metodele de prevenire ar trebui sa fie orientate catre mediul de viata al copilului (gradinite, scoli, centre de zi etc.) si catre mediul de viata al parintilor (spitale, servicii pentru parinti).

    Este nevoie ca serviciile sociale sa fie coerente si pe termen lung, sa aiba consecventa si sa fie dublate de o evaluare sistematica a actiunilor intreprinse. Binele copilului va fi aparat numai atunci cand copilul se va simti ocrotit si nu va simti masura de ocrotire ca pe o pedeapsa.

     

    In urma cercetarii intreprinse la scoala avuta in vedere, consider ca se impune elaborarea unui proiect care sa promoveze drepturile pe care le au toti copii. In felul acesta doresc ca masurile corective in scoala sa nu se mai transforme in diverse forme de abuz asupra copilului, iar copilul sa-si cunoasca drepturile pentru a putea sa se apere in fata oricarei forme de abuz.

    Si pentru ca un cod de viata priveste datoriile mele fata de copil voi avea in vedere:

    –          Copilul este o persoana: il respect.

    –          Copilul se minuneaza: il ajut sa caute frumosul.

    –          Copilul este curios: vorbesc cu el.

    –          Copilul cauta un model: sunt pentru el un exemplu.

    –          Copilul isi descopera corpul: ii arat ca sanatatea este o forta.

    –          Copilul se indoieste de el insusi: ii dau incredere in el.

    –          Copilul vrea sa fie independent: il invit sa fie responsabil.

    –          Copilul isi afirma personalitatea: il ajut sa se cunoasca.

    –          Copilul se gandeste doar la el: il invat sa descopere societatea.

    –          Copilul are nevoie de un ideal: il ajut sa ofere un sens vietii sale

     

    Acest proiect va avea drept SCOP:

    – Formarea unei atitudini active, de explorare a informatiilor despre drepturile si indatoririle pe care le avem;

    – Eliminarea/ameliorarea situatiilor de abuz in scoala;

    – Cunoasterea si respectarea drepturilor copilului de catre tot personalul angajat.

    OBIECTIVELE proiectului vor fi:

    Protejarea copilului contra oricarei forme de abuz sau neglijare;

    – Promovarea dreptului la identitate si istorie personala;

    – Imbunatatirea relatiei profesor – elev;

    – Constientizarea faptului ca au drepturi si indatoriri;

    – Asigurarea unor spatii si momente de informare si de exprimare libera a opiniei copilului;

    – Cunoasterea de catre fiecare copil a prevederilor Conventiei ONU cu privire la drepturile copilului;

    – Cunoasterea de catre copil a regulamentului intern al scolii;

    – Incurajarea copilului sa-si exprime opinia in legatura cu toate aspectele care-l privesc

    RESURSE: cadrul legislativ; documentatie de specialitate; vor fi cooptati in proiect ca resurse profesorii, parintii, alti adulti specialisti, autoritati locale

    Participanti: toti elevii scolii

    Derulare: – pe parcursul unui intreg an scolar.

    PRINCIPII CARE STAU LA BAZA PROIECTULUI:

    1. Munca in echipa
    2. Responsabilitate
    3. Eficacitate si preocupare pentru lucrul bine facut
    4. Respectul individualitatii
    5. Incredere
    6. Respectarea regulilor deontologice de baza
    7. Deschidere catre comunitate
    8. Nediscriminare
    9. Drepturile fiecarui copil trebuie recunoscute, respectate si promovate

    Organizarea generala a proiectului:

    1. Cooptarea ca parteneri ai proiectului: cadre didactice, alti specialisti in domeniu, autoritati locale.
    2. Fiecare profesor – diriginte are obligatia de a se informa, documenta, dobandi cunostinte de baza privind maltratarea/bunastarea copilului, forme de abuz si neglijare, impactul maltratarii asupra dezvoltarii copilului, legislatia privitoare la drepturile copilului.
    3. Elaborarea de strategii de prevenire in maltratare (publicitate, video, discutii cu elevii, programe ce pot fi utilizate cu copiii in context scolar, etc.).
    4. Realizarea de lectii cu tematici urmarite de proiect.
    5. Dezbateri, pe temele avute in vedere de catre proiect, cu participarea autoritatilor locale, specialistilor in domeniu, parintilor, cadrelor didactice implicate.
    6. Realizarea unui concurs (intrecere) pentru copii cu privire la cunoasterea drepturilor lor.
    7. Evaluare.

     

    Criterii de evaluare a proiectului:

    Proiectul este considerat ca reusit daca a atins obiectivele stabilite, la termen si in conditiile unei prestatii acceptabile din punct de vedere calitativ si cantitativ.

    BIBLIOGRAFIE

    Alexandrescu, G., Munteanu, D., (coord), 2005, Drepturile copilului: intre principii si realitate, Organizatia Salvati Copiii, Bucuresti: Speed Promotion

    Bacaci, A., 2005, Dreptul familiei, Ed. All Beck, Bucuresti

    Batar, D., 2004, Familia in dinamica societatii, Ed. Universitatii “Lucian Blaga” Sibiu       , Sibiu

    Chelcea, S., 1982, Experimentul in psihosociologie, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti

    Chelcea, S., 2002, Un secol de cercetari psihosociologice, Ed. Polirom, Bucuresti

    Cooper D., Ball M., 1993, Abuzul asupra copilului, Ed. Alternative, Bucuresti

    Dimitriu – Tiron, I., 2005, Consiliere educationala, Ed. Institutul European, Bucuresti

    Ionescu, S., 1999, Copilul maltartat; evaluare, prevenire, interventie, FICF, Editura Extreme Group, Bucuresti

    Ionescu, S., (coord), 2001, Copilul maltartat, Editura Extreme Group, Bucuresti

    Killen, K., 1998, Copilul maltratat, Editura Eurobit, Timisoara

    Mitrofan I., Mitrofan N., 1991, Familia de la A… la Z, Ed. Stiintifica, Bucuresti

    Mitrofan I., Ciuperca C., 1998, Incursiune in psihosociologia si psihosexologia familiei, Ed. Press “Mihaela”, Bucuresti

    Moscovici, S., 1998, Psihologia sociala a relatiilor cu celalalt, Editura Polirom, Iasi

    Munteanu, A., 2000, Violenta domestica si maltratarea copilului, Editura Eurostampa, Timisoara

    Rotariu, T., (coord.), 1996, Expunerea minorilor la abuz si neglijare in jud. Cluj, Word Vision

    ***, Conventia cu privire la Drepturile Copilului, adoptata de ONU la 20.11.1989;

    ***, Legea 272/2004, publicata in M.Of. I, Partea I nr.557/23/06/2004

    ***, Legea nr. 108/1998

    *** Codul familiei


    Autor: Blejan Maria Liliana

    >>> Te invităm să evaluezi acest articol:

    Deloc Nu prea Asa si asa Este ok Excelent

    Deloc Nu prea Asa si asa Este ok Excelent

    Deloc Nu prea Asa si asa Este ok Excelent