CARACTERISTICI PSIHOLOGICE A CAPACITĂȚII DE DECIZIE ÎN CADRUL ÎNVĂȚĂRII PE TOT PARCURSUL VIEȚII 4.83/5 (23)
4.83/523

0
988

 

 

 

CARACTERISTICI PSIHOLOGICE A CAPACITĂȚII DE DECIZIE ÎN CADRUL ÎNVĂȚĂRII PE TOT PARCURSUL VIEȚII

Mariana BATOG, cercetător științific, IŞE, Chișinău

 

Activitățile de învățare pe tot parcursul vieții, deciziile privind dezvoltarea personală, alegerea locului de muncă, ascensiunea profesionala reprezintă unele din principalele alternative la care tinerii și adulții e necesar să facă față, prin luarea de decizii raționale şi responsabile. Decizia constituie punctul central în cadrul mai multor activități, atât de învățare, cât și profesionale. În mare măsură, succesul în diverse domenii vitale depinde de formarea capacității de a lua hotărâri oportune şi în timp util.

În știința psihologică capacitatea de decizie presupune diverse conceptualizări, fiind descrisă ca un proces cognitiv, proces de identificare a alternativelor, or proces dinamic și rațional de alegere a unei linii de acţiune sau abilitatea de a soluționa o problemă etc.

În psihologia rusă, capacitatea de decizie este considerată ca fiind un proces cognitiv, ce are ca rezultat alegerea unei opinii sau a direcției de acțiune din mai multe alternative posibile. Fiecare proces de luare a deciziei are ca finalitate o alegere, ce poate iniția sau stopa o acțiune. Procesul decizional mai este delimitat ca fiind un proces de identificare și selectare a alternativelor, în funcţie de orientările valorice și preferințele factorului de decizie [15]. În accepțiunea K.M Taylor (1989) luarea de decizii constituie o evaluarea puternica ce conectează acțiunea luării deciziei, și că aceasta reprezintă identitatea morala a persoanei [apud 2]. În DEX termenul de decizie se explică prin noțiuni similare: atitudine cu caracter determinant, adoptată după o serie de deliberări; or soluție adoptată, hotărâre, sentință, rezoluție etc. [5]

Mai multe constructe psihologice (gândirea, voința, motivația, încrederea în sine, orientările valorice, responsabilitatea etc.) susțin sau intervin în procesul de luare a deciziei, fiind interdependente unul de celălalt. Deoarece în psihologie decizia este tratată mai mult ca o  activitate intelectuală a personalității, ceea ce înseamnă că alături de gândire intervin şi alte procese, caracteristici psihologice de personalitate.

Adoptarea unei decizii, în viziunea M. Golu comportă o anumită procesualitate [6] concretizată în următoarea succesiune de etape:

1. recoltarea informațiilor cu privire la alternativele disponibile,

2. prelucrarea şi evaluarea gradului de relevanță şi de reprezentativitate a informațiilor recoltate,

3. compararea alternativelor pe baza unor criterii de eficiența prestabilite,

4. evaluarea raporturilor dintre pierderile şi beneficiile potențiale pentru fiecare variantă,

5. alegerea unei alternative considerate cel puțin satisfăcătoare, dacă nu chiar optime,

6. execuția propriu-zisă a deciziei.

Numeroase cercetări ale capacității de decizie s-au regăsit în studiile psihologilor și oamenilor de știință în plan internațional: V.H. Vroom (1964); A. Tversky, D. Kahneman (1974, 1981, 1983), S.G Scott, R.A Bruce. (1995); K.M. Taylor (2001); M. Miclea (1999); M. Zlate (2000), S. Chelcea (2002), M. Golu (2002); Д.А. Леонтьев (2002), А.И. Орлов (2004); D. Vîrga (2004), Т.В. Корнилова (2006), E. Rusu (2007); М.А. Чумакова (2010); M. Apostu (Guranda) (2011) etc.

În R. Moldova, capacitatea de decizie a fost studiată de psihologi și personalități notorii: I. Negură (2010); A. Bolboceanu (2015), P. Jelescu (2016 ) etc.

În cele ce urmează, vom prezenta unele instrumente psihologice ce ar permite evaluarea unor aspecte a capacității de decizie în cadrul învățării pe tot parcursul vieții.

Instrumentele psihologice destinate pentru evaluarea capacității de decizie la adolescenți și adulți, precum și măsurarea altor dimensiuni psihologice interdependente în acest context, permit determinarea particularităților specifice la această categorie de respondenți. În continuare vom enumera și descrie unele din ele:

  •  Chestionar de identificare a stilului decizional [4].
  • Testul: Testează-ți capacitatea de decizie [11].
  • Chestionar de determinare a capacității de decizie în cadrul învățării pe tot parcursul vieții (Batog M.).
  • Chestionar Cât de impulsiv ești? [10].
  • Chestionar Studierea încrederii în sine după V.G. Romek [7].

În această ordine de idei, vom prezenta mai detaliat metodele psihologice de studiere a capacității de decizie, precum și metode de studiere a unor constructe de personalitate adiacente, cu impact major în cadrul procesului de luare a deciziei:

1.      Chestionarul de identificare a stilului decizional – identifică modalitățile în care persoanele adoptă o decizie. Scott si Bruce (1995) susțin că stilul decizional poate fi definit ca fiind „modelul de răspuns obișnuit manifestat de un individ confruntat cu o situație decizională. Stilul decizional nu este o trăsătură de personalitate, ci o reacție bazată pe obișnuința într-un context decizional [8].

Chestionarul conține 20 afirmații ce necesită a fi apreciate de respondenți în dependență de felul său de a lua decizii în general. Rezultatele sunt cotate în raport cu 5 stiluri decizionale: stilul rațional, stilul dependent, stilul evitant, stilul spontan, stilul intuitiv. Stilul ce obține un punctaj maxim este predominant. Un proces de decizie echilibrat include elemente din majoritatea stilurilor decizionale şi trebuie întotdeauna adaptat situației specifice care impune luarea unei decizii.

2.      Testul Testează-ți capacitatea de decizie – stabilește abilitățile actuale de luare a deciziei în conformitate cu șase etape de structurare a procesului de luare a deciziei (stabilirea unui mediu favorabil pentru luarea deciziei; găsirea posibilelor soluții; evaluarea soluțiilor; decizia; evaluarea deciziei; comunicarea și implementarea) și punctează instrumente și resurse specifice de utilizat pentru a îmbunătăți acestei abilitați. Testul conține 18 afirmații și propune 5 variante de răspuns pentru fiecare item (deloc, rar, uneori, des, foarte des). De asemenea, presupune un scor total cuprins între 18 puncte până la 90 de puncte.

3.      Chestionarul de determinare a capacității de decizie în cadrul învățării pe tot parcursul vieții  (Batog M.)  este utilizat în scopul determinării opiniei respondenților referitor la luarea unor decizii în cadrul activităților de învățare la tineri și adulți. Acest instrument psihologic oferă posibilitatea de a determina barierele,  problemele, resursele, ce intervin în luarea de decizii în acest cadru. De asemenea, stabilește nevoile beneficiarului; necesitatea de ajutor psihologic și momentele utile de intervenție psihologică. Chestionarul conține 19 itemi cu întrebări mixte.

4.      Chestionarul Cât de impulsiv ești? determină tendințele impulsive a personalității, ce influențează direct stilul decizional. Chestionarul conține 15 itemi și presupune două variante de răspuns: afirmativ sau negativ. Impulsivitatea, adesea este corelată spontaneității în adoptarea deciziilor, poate fi benefică dar numai în situații care implică minimum de risc și consecințe minore pentru existența noastră (atunci când ne cumpărăm un obiect vestimentar, o decorațiune pentru casă, un cadou, puțină impulsivitate poate fi utilă. În deciziile majore însă (alegerea tipului de școlarizare, a unei viitoare cariere, a unui prieten etc.) impulsivitatea poate fi mai mult decât dăunătoare și se recomandă să o gestionam în mod util.

5.      Chestionarul Studierea încrederii în sine (după V.G. Romek), estimează nivelul de încredere în sine, în raport cu curajul social și inițierea contactului social. Chestionarul conține 30 de itemi și oferă 3 variante de răspuns.

Pentru a completa datele obținute în cadrul cercetării, în studierea capacității de luare a deciziei și a obține un profil psihologic integru în acest context,  mai pot fi administrate și alte metode psihologice cum ar fi: observarea, convorbirea, studiul de caz,  interviul, testele proiective.

De asemenea, în studierea particularităților de manifestare a capacității de decizie la adolescenți și maturi mai pot fi administrate următoarele teste și chestionare psihologice:

  • Testul de personalitate Jung sau MBTI (forma prescurtată) – test de personalitate care măsoară preferințele psihologice, privind modul în care oamenii văd, percep lumea și iau decizii (32 itemi).
  •  Chestionarul de decizie Melbourne (MDMQ), elaborat de Mann (1997), este un instrument de măsurare a mecanismelor de apărare în conflictul decizional [apud 12].
  •  Testul de capacitate decizională face parte din Bateria BTPAC şi evaluează raționalitatea decidentului, respectiv “sensibilitatea redusă la erorile decizionale”. Testul a fost realizat pe baza cercetărilor celebrilor A. Tversky şi D. Kahneman în domeniul raționalității limitate şi a constat în standardizarea unor situații experimentale. Testul conține 14 itemi care descriu situații decizionale şi prezintă alternativele pentru care pot opta subiecții, fiind construiți sub forma unor situații cu răspunsuri la alegere.
  •  Chestionarul de stil decizional general (GDMS) a fost dezvoltat în SUA de Scott şi Bruce (1995) pe baza unui eșantion, ca răspuns la nevoia de a avea un instrument de determinare stilul de luare a deciziei, la nivel individual, pornind de la premisa că există diferențe individuale în ceea ce privește modul de evaluare şi selecție a alternativelor decizionale [apud 12].
  • Chestionar de complexitate cognitivă cuprinde 22 de itemi și conține 5 scale: meta-cogniție, influență socială, dorință de cunoaștere, toleranță la ambiguitate și deschidere spre nou. Măsoară capacitatea de procesare a informațiilor din surse multiple. Complexitatea cognitivă se referă la abilitatea de a diferenția perspective alternative şi de a integra aceste perspective în procesul luării deciziei.

O cercetare realizată recent (2016), în cadrul sectorului de Asistență psihologică în educație, IȘE, Chișinău, pe un grup format din psihologi, studenți, militari (90 respondenți) cu vârsta cuprinsă între 18-48 ani a permis evidențierea unor particularități specifice de manifestare a procesului de luare a deciziilor la general, cât și cu referire la activitățile de învățare pe tot parcursul vieții (ÎPTPV). De asemenea, sau reliefat unele trăsături specifice pentru fiecare grup în parte.

Psihologii. Cercetarea experimentală în care au fost implicați un grup de psihologi (30 persoane) din republică, antrenați în activitate în mare parte în instituțiile educaționale (școli primare, gimnazii, licee, universități, centre de asistență psihologică), a reliefat unele aspecte a capacității de decizie și a procesului de învățare pe tot parcursul vieții în viziunea specialiștilor menționați anterior.

Datele cercetării au fost colectate în formă scrisă, în perioada mai-iunie, anul 2016. Grupul experimental a cuprins subiecți ce activează atât în mediul rural, cât și cel urban. Vârsta respondenților este cuprinsă între 26 ani până la 48 ani. Respondenții implicați în cercetare sunt în majoritate de genul feminin, doar o persoană fiind de genul masculin. Psihologii poseda în rată de 33% studii postuniversitare, iar 67% respondenți dețin studii superioare. Administrarea Chestionarului de determinare a capacității de decizie în cadrul învățării pe tot parcursul vieții a  permis identificarea unor bariere și probleme în acest context.

Barierele pe care le întâmpină psihologii în procesul de luare a deciziilor referitor în activitățile de învățare pe tot parcursul vieții sunt: managementul timpului, lipsa de timp (41%); problemele financiare (programe costisitoare, studiile cu plată, lipsa resurselor financiare pentru achitarea cursurilor; uneori cursul nu-și merită valoarea financiară) (48%); unele trăsături de personalitate cum ar fi lenea, lipsa de voință; încrederea și iresponsabilitatea unor persoane (15%).

În rate mai mici, respondenții au menționat următoarele bariere: prioritatea problemelor familiare (nașterea copiilor, nevoile familiei) (7,5%); deficitul de informație și cunoștințe (7,5 %); programul rigid la serviciu de bază, serviciu (de bază) care le ia tot timpul (7,5%); implicarea concomitentă în mai multe activități (7,5%); suprasolicitarea fizică și psihologică (4%); atitudinea negativa a unor persoane din administrație (4%). Unii respondenți (7,5%) consideră că nu întâmpină probleme la acest capitol.

Persoanele intervievate au menționat în rată de 18,5% că, ar avea nevoie de asistență psihologică în cazul în care iau o decizie importantă cu referire la învățarea pe tot parcursul vieții; 81,5% respondenți consideră că nu au nevoie de sprijin psihologic în acest domeniu.

Deși, în mare parte psihologii incluși în cercetare sunt de părerea că, nu ar avea nevoie de asistență psihologică pentru a lua o decizie referitor la ÎPTPV, totuși 50 % respondenți au menționat unele momente în care ar solicita asistentă psihologică: în momente de conflict cu unii membrii din administrație; alegerea parcursului profesional; când sunt presată de timp; în formarea motivației și a scopului; stări de motivație scăzută; susținerea din partea familiei în continuarea studiilor opunerea membrilor de familie ce considera că ajunge atâta să înveți; implicare de a se descurca singuri în responsabilitățile casnice; stau pe gânduri și nu pot găsi un răspuns; dezvoltarea abilitaților de comunicare; a voinței și a încrederii personale; în cazul în care decizia poate afecta mai multe direcții ale vieții, sau în cazul în care decizia ar putea influența schimbarea de mediu sau de serviciu; aș avea nevoie de suport informațional de la colegi, nu psihologic.

Psihologii implicați în cercetare, în rată de 100% au menționat că sunt dispuși să-și continue studiile și să mai învețe ceva nou prin diferite forme de învățare pe tot parcursul vieții.

Problemele ce necesită a fi soluționate în primul rând referitor la luarea unor decizii în procesul învățării pe tot parcursul vieții, în opinia psihologilor ar fi:

  • Materiale, lipsa de bani, problema economică (oamenii nu se implica în învățare, cursurile sunt costisitoare) (23%).
  • De personalitate: dezvoltarea încrederii în sine; gândire profunda, consfătuire, motivare intrinsecă, dezvoltarea voinței, răbdare (17%).
  • Probleme sociale: atitudini colective; teama de stereotipuri; responsabilitatea unora; asigurarea în egală măsură a bărbaților și a femeilor (13%).
  • Interferarea cu alte nevoi mai actuale (formarea cuplului, nașterea copilului, construirea casei) ce scad motivația învățării, important ca ea sa nu dispară complet din prioritățile unui om; apariția unui copil în familie, până la frecventarea grădiniței; distribuirea funcțiilor în familie (10%).
  • Formarea profesionala să fie calificată, asigurarea studiilor de calitate (7%).
  • Pașii decizionali, coerența deciziei (7%).
  • Problema de organizare a timpului, insuficiența timpului liber (7%).
  • Probleme de serviciu, înlocuiri (3%).
  • La formarea inițiala accent să se pună pe aspectele teoretico-practice 50/50 (3%).
  • Oamenii nu pricep necesitatea și importanța învățării pe tot parcursul vieții (3%).
  • Limitele abordărilor folosite în elaborarea deciziilor(3%).
  • Susținere din partea administrației a persoanelor dornice să învețe (3%).
  • Educarea în familie a culturii cărții (3%).
  • Armonie între gândire și acțiune, scop și motivație, interes și susținere (3%).
  • Depistarea zonei de confort și trecerea obstacolelor neglijenței (3%).
  • Puțină informare (3%)
  • Nu au răspuns ( 13%)

Sugestiile ce vin din partea psihologilor pentru dezvoltarea și eficientizarea procesului de luare a decizie în învățarea pe tot parcursul vieții ar fi:

  • Organizarea training-urilor, seminarelor de dezvoltare personală în instituții de către administrație gratis pentru angajați.
  • Susținerea programelor de studii axate pe dimensiunea practică.
  • Mediatizarea și promovarea învățării la nivel social.
  • Amplificarea dorinței de a face viața mai interesantă și mai calitativă pentru tine și cei de alături.
  • Menținerea interesului și a curiozității faţă de studii.
  • Oamenii sa fie independenți în luarea deciziilor, să nu depindă de alții.
  • Comunicare eficientă, obiectiv frumos și succese mărețe.
  • Analiza avantajelor; fortificarea eului.
  • Sa cunoască exact pentru ce îi trebuie această activitate.
  • Este important să-ți placă ceea ce faci, să nu încetezi niciodată sa stabilești scopuri pe tot parcursul vieții și sa le realizezi.
  • Obligatoriu o data în an un curs de 10 zile pentru dezvoltarea personală, sau pentru profilaxia arderii profesionale, concediu la necesitate pentru psihologi (2-3 zile), o data la trei luni.
  • Dezvoltarea motivației de a învăța, interesului pentru cunoaștere și efort în luarea deciziilor.
  • Autocunoașterea, definitivarea scopului vieții.
  • Susținere, apreciere, înțelegere.

Administrarea Chestionarului de identificare a stilului decizional pe același grup experimental, ne-a permis sa evidențiem tipologii a stilurilor de decizie persistente la această categorie de specialiști.

La psihologii implicați în cercetare s-a constatat predominarea stilului decizional rațional (33,3 %); stilului decizional intuitiv (23,3 %), precum şi stilurilor mixte (30 %). Persoanele cu stil de decizie rațional utilizează o abordare logică şi organizată în luarea de decizii; elaborează planuri minuțioase pentru punerea în practică a deciziei luate. Respondenții cu stil de decizie intuitiv se centrează pe intuiții și impresii în luarea unei decizii, nu caută dovezi pentru argumentarea unei decizii.

În rată mai mică, s-a evidențiat prezența stilului decizional spontan (3%) și a stilului decizional dependent (3%). Stilul decizional spontan presupune luarea unor hotărâri sub impulsul momentului, rapid și fără prea multe deliberări. Persoanele cu stil decizional dependent se bazează preponderent pe sfaturile, sprijinul și îndrumarea din partea altora în luarea de decizii. Consideră că ajutorul celor apropiați este indispensabil atunci când aleg alternative. La această categorie de respondenți nu s-a depistat prezența stilului decizional evitant.

De asemenea, la un grup de respondenți s-a constatat o tipologie mixta a stilului decizional: o combinație (rațional-intuitiv) dintre aceste doua stiluri decizionale (16,7%). Unii respondenți posedă alte tipuri de stiluri decizionale mixte: în care stilul intuitiv se combină cu alte stiluri cum ar fi stilul dependent (6%) și stilul spontan (3%). Mai puțin la psihologi este prezentă o diadă a stilului decizional dependent și rațional (3%). În linii mari, stilul decizional mixt este prezent la 30 % din psihologii implicați în cercetare.

Stilul decizional este influențat în mod direct de tendințele impulsive ale personalității. Administrarea chestionarului Cât de impulsiv ești? pe același grup de psihologi ne-a permis să constatăm că:

  •  68% din respondenți posedă un nivel mediu de impulsivitate și ocazional denotă impulsuri irezistibile, însă în majoritatea timpului le mențin sub control.
  • 25% respondenți manifestă un nivel jos de impulsivitate, or sunt departe prea raționali și logici pentru a se supune impulsurilor imediate. S-ar putea să aibă impresia că fac anumite lucruri sub impulsul momentului, dar inteligența lor nu îi lasă să cedeze unor asemenea tentații. În ceea ce privește stilurile dependent şi evitant, în general, se recomandă evitarea acestora deoarece au eficienţă minimă şi presupun o nesemnificativă implicare personală. Aceste stiluri sunt strict legate de trăsăturile de personalitate, iar în literatura de specialitate sunt bine delimitate şi prezentate personalitatea dependentă şi cea evitantă.
  • 7% respondenți din grupul de psihologi – relevă o accentuată tendință impulsivă și prezintă tipul de persoană care sare acolo unde „îngerilor le este teamă să meargă”. Manifestă tendință de a face mai întâi anumite lucruri şi de a gândi asupra lor mai târziu. Aceasta înseamnă că adesea intră în încurcătură. Pe de altă parte, aceasta înseamnă că viața este rar plictisitoare pentru ei.

Studenții. Aplicarea Chestionarului de determinare a capacității de decizie în cadrul învățării pe tot parcursul vieții pe un grup de 20 de studenți din anul I de studii, de la facultățile de jurnalism şi comunicare, limbi străine, drept (USM; UPS I.Creanga) a permis să identificam barierele și problemele respondenților, precum și resursele necesare în acest domeniu. Respondenții implicați în chestionare au vârsta între 19-24 ani. Datele experimentale au fost colectate în luna septembrie, 2016.

În rată de 100% respondenții sunt dispuși să-și continue studiile și să mai învețe ceva nou prin diferite forme de învățare. De asemenea, în rată majoritară studenții consideră importanta capacitatea de a lua decizii în cadrul procesului de învățare pe tot parcursul vieții.

Studenții susțin că nu au nevoie de asistență psihologică în cazul în care iau o decizie importantă referitor la învățarea pe tot parcursul vieții în rata de 72%. Unii respondenți consideră ca ar avea nevoie de asistență psihologică în rată de 28 %. Momentele în care ar solicita ajutor psihologic când iau o decizie în activitățile de învățare pe tot parcursul vieții ar fi:  nu sunt capabil să iau o decizie referitor la ceea ce vreau să fac (5%); în situații de probleme (10 %); mereu ajutorul este binevenit oricând și oriunde (10%); la absolvirea liceului (5%); în momentul alegerii specialității (5%); în timp ce sunt șomer (5%); unele persoane nu știu dacă au nevoie sau nu și în ce momente, de ajutor psihologic (5 %); un grup de respondenți au confirmat faptul că nu ar avea nevoie de asistență psihologică în procesul de luare a deciziilor.

Mai jos, vom enumera barierele cu care se confruntă tinerii în procesul de luare a deciziilor în învățarea permanentă:

  • Organizarea timpului, lipsa timpului liber (25 %)
  • Unele trăsături de personalitate demobilizatoare și emoții negative 25% (lenea, lenea de a frecventa orele (10%); frica (5%); lipsa curajului (5%); indecizia, nedeterminarea (5%)
  • Bariere financiare, materiale (15 %)
  • Impedimente din partea apropiaților, critica, păreri opuse (15%)
  • Probleme de familie, apariția copiilor (10%)
  • Viața personală (5%)
  • Sistemul din țară şi faptul că nu știu ce mă așteaptă în viitor (5%)
  • Factorii sociali (5%)
  • Prioritățile (5%)
  • Domeniul învățării (5%)
  • Nici o barieră (5%)

În viziunea studenților problemele ce necesită a fi soluționate în primul rând referitor la luarea unor decizii în procesul învățării pe tot parcursul vieții ar fi:

  • Buna conștiință (11%)
  • Lipsa de informații (11%)
  • Incurajarea persoanelor mature de a finaliza o universitate sau cursuri, căci exista un stereotip că învățătură este pentru tineri (5%)
  • Financiară (5%)
  • Viața personală (5%)
  • Influența excesivă (5%)
  • Asculta părerea tuturor, dar ia decizii singur (5%)
  • Lipsa susținerii rudelor (5%)
  • Sa nu fim emotivi, să nu trăim tot ce se întâmplă prin noi (5%)
  • Oamenii (5%)
  • Alegerea specialității este o problemă, deoarece nu ne gândim unde ne place, dar unde vei lucra după…, și unde se va plăti mai bine (5%)
  • Altele (5%)
  • Unii subiecți nu au dorit sa răspundă la această întrebare.

Studenții au oferit mai puține sugestii în comparație cu psihologii cu referire la problema abordată în acest context. Sugestiile respondenților privind dezvoltarea și eficientizarea capacității de decizie vis-a -vis de învățarea pe tot parcursul vieții ar fi:

  • Sugerez elevilor, studenților să se informeze și să aleagă ei calea pe care și-o doresc, nu rudele sau prietenii.
  •  Sa nu ne fie frica de schimbări, sa ne schimbam locul, oamenii negativi din jur pentru a vedea ceva nou, pentru a învăța de la alții, să învățăm sa ascultăm critica.
  • Omul învață cât trăiește, indiferent de vârstă.
  • Oamenii își crează bariere invizibile și cred în ele.

Chestionarul de identificare a stilului decizional fiind aplicat pe același grup de studenți (20 persoane) din anul I-i de studii ne-a permis sa evidențiem ce stiluri decizionale prevalează la tineri și stilurile decizionale ce se regăsesc mai puțin.

La aceasta categorie de respondenți predomina stilul decizional rațional (25%). În rată mai mica se evidențiază stilul decizional spontan (10%), intuitiv (10%); dependent (10%), evitant (5%).  De asemenea, s-a stabilit prezența stilului decizional mixt (10%) – o combinație a stilului dependent cu alte stiluri decizionale (evitant și rațional; spontan și intuitiv).

Completarea chestionarului Cât de impulsiv ești? pe același grup de studenți a evidențiat nivelul tendințelor impulsive la această categorie de subiecți. Analizând datele experimentale  am stabilit că:

– 75% respondenți posedă nivel mediu de impulsivitate, or manifestă ocazional impulsuri irezistibile, însă în majoritatea timpului ele sunt eficient gestionate.

– 15% respondenți relevă nivel înalt al tendințelor impulsive. În general, au tendință de a face mai întâi anumite lucruri şi de a gândi asupra lor mai târziu. Aceasta înseamnă că frecvent intra în divergențe multiple.

–  10% respondenți manifestă nivel jos de impulsivitate, or sunt departe prea raționali şi logici pentru a se supune impulsurilor imediate. S-ar putea să aibă impresia că fac anumite lucruri sub impulsul momentului, dar inteligența nu le permite să cedeze acestor tentații.

Militarii. Grupul format din 40 militari a fost implicat de asemenea în investigație referitor la studierea trăsăturilor psihologice a capacității decizionale. În promovarea cercetării experimentale am fost ajutați de psihologul unei unități militare din Chișinău. Respondenții sunt 100% de genul masculin. Vârsta respondenților este între 18 ani – 27 ani.

Administrarea chestionarului în scopul determinării tendințelor impulsive a personalității în plan decizional la militari a reliefat următoarele elemente:

  • 82% militari denotă un nivel mediu al tendințelor impulsive.
  • 10% militari posedă tendințe impulsive accentuate, or nivel înalt al impulsivității. Au tendința de a face mai întâi anumite lucruri şi de a gândi asupra lor mai târziu. Aceasta înseamnă că adesea intra în conflicte.
  • 8% militari manifestă un nivel redus al tendințelor impulsive sau sunt prea raționali şi logici pentru a se supune impulsurilor imediate. Inteligența nu le permite să cedeze  tentațiilor de a fi impulsivi în luarea unor decizii.

Administrarea Chestionarului de identificare a stilului decizional pe grupul de militari a scos în evidență stilurile decizionale dominante la această categorie de subiecți.

Stilul intuitiv se regăsește în formă pură în cea mai mare rată la 36% respondenți. În rate mai mici  se evidențiază militari cu stil decizional rațional 13% și stil decizional dependent 10%. De asemenea, cele mai mici rate sunt obținute de persoanele cu stiluri decizionale evitant 5% și spontan 3%. Stilul decizional mixt persistă la 33% din respondenții implicați în cercetare (din care 26% respondenți prevalează combinația stilului rațional și intuitiv cu alte stiluri decizionale).

Rezumând cele expuse mai sus, am stabilit următoarele:

La studenți la fel ca și la psihologi predomina stilul decizional rațional. Însă la psihologi se atesta o pondere mai mare a stilului intuitiv în forma pură și mixta, decât la studenți. Analizând datele cercetării s-a constatat că la psihologi nu este prezent stilul decizional evitant, dar el este observat în rată nu prea mare la studenți și la militari.

Cel mai înalt nivel al tendințelor impulsive a personalității a fost depistat în grupul de studenți (15%), decât la militari (10%) și psihologi (7%). Psihologii în rată mai mică manifestă tendințe impulsive decât militarii și studenții.

Psihologii arată cea mai înaltă rata (25%) printre celelalte categorii în privința nivelului jos de impulsivitate. Adică sunt mai raționali și logici în a se supune tendințelor impulsive imediate, decât studenții (10%) şi militarii (8%).

Nivel mediu al impulsivității este manifestat în rată mai mare la militari (82 %), fiind precedați de studenți (75%) şi urmați de psihologi (68%).

Rezultatele cercetării realizate pe un eșantion de tineri și adulți (90 persoane: psihologi; militari; studenți) au reliefat barierele, problemele și nevoile tinerilor și adulților referitor la capacitatea de decizie în cadrul învățării pe tot parcursul vieții. Barierele majore ce țin de luarea deciziilor în cadrul învățării pe tot parcursul vieții conturează barierele financiare, probleme de lipsa de timp si managementul timpului; prezența unor trăsături de personalitate indezirabile (lenea, iresponsabilitate, indecizia lipsa voinței, motivației); prioritatea problemelor familiale (apariția copiilor, întemeierea familiei), deficitul de informație și cunoștințe etc.

Problemele ce apar în învățarea permanentă expuse de respondenți se axează pe existența unor stereotipuri sociale că doar tinerii trebuie să învețe; lipsa încurajării persoanelor mature de a-și continua studiile și puțină accesibilitate la surse de informare ce țin de posibilitățile de învățare curente; problemele financiare, materiale; orientarea persoanelor astăzi nu la atractivitatea personală față de un domeniu profesional sau educațional, dar prioritatea se oferă retribuirii financiare și nu compatibilității personale; probleme ce țin de lipsa susținerii din partea rudelor în continuarea studiilor și lipsa încurajării din partea administrației a persoanelor dornice să învețe în continuare; soluționarea problemelor de familie care sunt mai prioritare.

Respondenții au menționat de asemenea unele momente în carea ar avea nevoie de asistență psihologică în luarea deciziilor în cadrul învățării pe tot parcursul vieții: alegerea parcursului profesional, în formarea motivației și a scopului, momente de conflict cu administrația, situații în care nu văd o ieșire; opunerea familiei spunând că iți ajunge atâta să înveți; în cazul în care decizia poate afecta mai multe direcții ale vieții, sau ar putea influența schimbarea de mediu sau de serviciu etc. Tinerii și adulții în majoritate consideră semnificativ rolul capacității de a lua decizii în cadrul procesului de învățare pe tot parcursul vieții.

Capacitatea de a luai decizii eficiente constituie în sine o resursă psihosocială majoră. În procesul de luarea a deciziilor avem posibilitatea de a obține resurse noi (sociale, intelectuale, financiare, fizice, spirituale etc.), or în cazul unei alegeri mai putin favorabile avem riscul de a utiliza și a pierde din resursele personale disponibile. Există resurse personale ce ajută la luarea de decizii benefice, cum ar fi: experiența, motivația, voința, inteligența, memoria, imaginația etc.

Luarea de decizie constituie un proces semnificativ pentru adaptarea persoanei, învățare, activitatea profesională și auto-realizare [13]. Furnizarea de asistență psihologică, informare şi orientare nu intenționează să-l ajute pe individ să ia „marea şi singura” decizie, ci se dorește prin acest proces pregătirea individului pentru succesiuni de bune decizii în diferite segmente ale vieții personale şi profesionale.

În România un mijloc psihologic eficient de a dezvolta capacitatea de decizie este oferit prin activitățile de consiliere realizate în centre psihologice, ce propun planuri specifice fiecărui individ. Consilierul, împreună cu adolescentul sau adultul, va explora trăsăturile de personalitate și aspectele motivaționale definitorii, tipul de temperament, nivelul de inteligență și interesele personale. Identificând interesele, în relație cu tipul de personalitate, se realizează o mai bună implementare a lor în sistemul propriu de valori personale [3]. Analizând profilurile corespunzătoare fiecăruia aflăm informații și determinăm creșterea nivelului de cunoaștere de sine. Completate cu informații despre oportunitățile legate de ofertele sociale, oportunitățile de instruire sau specializare se vor identifica acele alternative potrivite profilurilor analizate.

În vederea eficientizării capacității de decizie pot fi aplicate atât la tineri cât și la adulți  următoarele tehnici psihologice: Tehnica lui Descartes; Analiza SWOT; Tehnica priorităților; Detalierea [14] etc.

Oportunitățile de asistența psihologică referitor la dezvoltarea capacității de decizie în contextul învățării pe tot parcursul ar putea fi următoarele:

1.      Promovarea activităților psihologice de fortificare a Eu-lui.

2.      Mediatizarea și promovarea învățării la vârsta adultă la nivel social.

3.      Organizarea training-urilor de dezvoltare personală în scopul descoperirii zonelor de excelența personală în instituții prin dezvoltarea abilitaților sale și de profilaxie a arderii profesionale din contul organizației.

4.      Dezvoltarea motivației: stabilire și formare a scopului, interesului și curiozității față de activitățile de învățare permanentă, stimularea motivației intrinseci.

5.      Dezvoltarea trăsăturilor de personalitate favorabile în luarea eficientă a deciziilor cum ar fi: stima de sine, încrederea în sine, valorile personale, calitățile volitive, responsabilitatea etc.

6.      Stabilirea sensului, importanței și utilității în activitatea profesionala și viața cotidiană a cunoștințelor și abilitaților obținute prin învățarea continuă. Accentul se va pune pe faptul cum se va îmbunătăți, influența calitatea vieții persoanei.

7.      Consilierea și asistarea psihologică a persoanelor în soluționarea problemelor de familie, ce sunt frecvent un impediment în continuarea studiilor la vârsta adultă, lipsa susținerii din partea soților, rudelor etc.

8.      Integrarea într-un program de training care să le permită antrenarea și dezvoltarea capacității de decizie în cadrul procesului de învățare.

9.      Informarea beneficiarilor privind modalitățile psihologice de eficientizare a capacității de decizie în procesul de învățare permanentă.

În cele ce urmează tindem să menționăm că:

  • Capacitatea de a lua decizii eficiente și rapide constituie una dintre cele mai importante competențe cheie solicitate astăzi în cadrul activităților de învățare la tineri şi adulți, cât și în  cadrul activităților profesionale.
  • Indecizia și nehotărârea sunt unele din barierele majore în cadrul activităților de învățare în special la adulți, ceea ce se confirma prin studiile experimentale realizate.
  • Printre cele mai frecvente probleme ce apar în învățarea permanentă se relevă existența unor stereotipuri sociale naționale cu privire la învățarea adulților; lipsa încurajării persoanelor mature de a-și continua studiile și puțină accesibilitate la surse de informare ce țin de oportunitățile de învățare curente; problemele financiare, lipsa susținerii din partea rudelor în continuarea studiilor și din partea administrației a persoanelor dornice să studieze în continuare; de asemenea un impediment sunt unele probleme de familie care sunt de prima importanță.
  • Tinerii şi adulții ar avea nevoie de asistență psihologică în luarea deciziilor în acest context în următoarele momente: alegerea domeniilor de învățare; formarea motivației și a scopului; momente de conflict cu administrația; situații de problemă în care nu găsesc o soluție; impedimente din partea familiei pentru a continua studiile la vârsta adultă; or în cazul în care decizia ar putea influența schimbările esențiale în plan vital sau profesional.
  • Asistența psihologică în acest cadru ar facilita identificarea și dezvoltarea tuturor resurselor personale, sociale; ar contribui la soluționarea problemelor psihologice și înlăturarea barierelor depistate, cât și la ameliorarea adaptării persoanei în diverse condiții de studii și de munca.

Bibliografie selectivă:

1.      Batog M. Capacitatea de decizie în cadrul învățării pe tot parcursul vieții. În: Institutul de Științe ale Educației: Istorie, Performanțe, Personalități. Materialele Conferinței Științifice Internaționale din 20-21 octombrie, 2016. Coord.şt: L. Pogolşa; N. Bucun; N. Vicol. Chişinău: IŞE, tipografia „Impressum”, 2016,   p.76-80.

2.      Bentu D. Comportamentul liderului în luarea deciziei și satisfacția angajaților.http://psihointegrativa.ro/comportamentul-liderului-în-luarea-deciziei-și-satisfacția-angajaților (vizitat 17.09.2016)

3.      Breban D. Implicații psihologice ale alegerii carierei. Teză de doctorat. Rezumat. Cluj Napoca, 2010.

4.      Chestionar de identificare a stilului decizional. http://www.consiliere-practicon.ro/wp-content/uploads/2014/08/201502_DJ_aplicații-consiliere-ECP1_EIP.pdf (vizitat 14.09.2016)

5.      Dicționar explicativ al limbii române. DEX. https://dexonline.ro/(vizitat 18.02.2017)

6.      Golu M. Bazele psihologiei generale. Bucureşti: Editura Universitară, 2002.

7.      Savca L., Vîrlan M. Psihoteste. Ghid pentriu psihologi. Volumul II. Chișinău: Univers Pedagogic, 2008.

8.      Scott S.G., Bruce R.A. Decision-making style: the development and assessment of a new measure. In: Educational and Psychological Measurement, 1995, 55, 5, p.818–831.

9.      Știr C. Perspective teoretico-metodologice de abordare a procesului decizional. În: Analele Universității Dunarea de Jos. Galați: Universitatea Dunărea de Jos, p.168-176.

10.  Test impulsivitate. Sursa:https://ru.scribd.com/doc/55163955/luarea-deciziilor(vizitat 17.09.2016)

11.  Teste psihologice adulti. https://creativitatelafeminin.wordpress.com/clubul-de-lectura/teste-psihologice/(vizitat 17.09.2016)

12.  Vîrga D. Implicațiile factorilor cognitivi şi de personalitate în luarea deciziilor – un model teoretico-explicativ. http://pru.apio.ro/index.php/prujournal/article/viewFile/200/pdf_193 (vizitat 06.12.2016)

13.  Орлов А.И. Теория принятия решений. Учебное пособие. Москва: Издательство “Март”, 2004.

14.  Принятие решений. https://manprogress.com/ru/methods/making(vizitat 18.11.2016)

15.  Принятие решений.http://org-wikipediya.ru (vizitat 16.09.2016)

16.  Чумакова М.А. Личностные предпосылки рационального выбора в условиях неопределённости. Диссертация на соискания степени кандидатa психологических наук. Москва, 2010.

>>> Te invităm să evaluezi acest articol:

Deloc Nu prea Asa si asa Este ok Excelent

Deloc Nu prea Asa si asa Este ok Excelent

Deloc Nu prea Asa si asa Este ok Excelent