Capacismul (paracapacismul) – studiu de caz 4/5 (10)
4/510

0
2723

464b3f74fd6601955ccb022f610c3111_XL.jpg

Notiunea de capacism (paracapacism) se refera la tulburarea de pronuntie provocata de afectiuni organice sau functionale ale organelor periferice ale vorbirii si consta in imposibilitatea emiterii corecte a sunetului C.

Studiu de caz

A. DATE PERSONALE

Numele si prenumele: L.A

Data nasterii: 10.05.2004

Gen: masculin

Grupa mare

B. DATE FAMILIALE:

1. Numele si prenumele parintilor:

– Mama: L. Veronica

– Tata: L. Nicusor

2. Ocupatia parintilor:

– Mama: contabil

– Tata: inginer

3. Varsta parintilor

– Mama: 34 ani

– Tata: 35 ani

4. Structura familiei: organizata, copil unic

5. Atitudinea familiei fata de logopat: buna. Copilul locuieste la bunici, dar parintii au o prezenta activa in viata copilului.

5. Tulburari de limbaj existente in familie: unchi ce prezinta pararotacism

C. EVOLUTIA PSIHO-FIZICA A LOGOPATULUI

Sarcina a evoluat dificil, fiind nevoie de medicatie permanenta. Nasterea s-a realizat prin cezariana, copilul avand la nastere 3,9 kg. A fost alimentat natural doar 2 luni, ulterior fiind hranit cu lapte praf. Primele cuvinte au aparut in jurul varstei de 1 an, concomitent cu primii pasi.

Socializarea s-a realizat cu parintii si membrii familiei in special bunicii materni, apoi de la 4 ani si la gradinita.

D. DATE PSIHOLOGICE

Atentia: stabila

Memoria: buna

Motivatia: intrinseca, cognitiva

Afectivitatea: stabil emotional

Vointa: perseverent, hotarat in corectarea vorbirii

Inteligenta: buna

Comportament: tolerant, cooperant, responsabil

E. EXAMEN LOGOPEDIC:

– Dislalie simpla – paracapacism

– Sunetul C este substituit cu T

– Auzul fonematic deficitar

– Vocabular bogat, se exprima in propozitii dezvoltate.

– Ritmul vorbirii este usor sacadat, datorat efortului constient de a-si corecta pronuntia.

PROGRAMUL TERAPEUTIC

Obiective:

– Dezvoltarea mobilitatii organelor fonoarticulatoare

– Educarea respiratiei

– Dezvoltarea auzului fonematic

– Pronuntarea corecta a sunetului C prin fixarea si automatizarea lui in vorbirea curenta.

TERAPIA GENERALA S-A REALIZAT PRIN:

1. Exercitii fizice pentru dezvoltarea mobilitatii corporale: gimnastica gatului, bratelor, mainilor.

2. Exercitii pentru dezvoltarea aparatului fonoarticulator (limba, palat, maxilare)

– Inchide/deschide gura, liber/cu rezistenta;

– Ridicarea si coborarea limbii;

– Intinderea buzelor cu gura inchisa;

– Intinderea buzelor cu dezgolirea dintilor;

– Scoaterea si retragerea limbii spre gat;

– Ghemuirea limbii spre gat;

– Cascare cu retragerea limbii si a maxilarului inferior;

– Deglutitie;

– Imitarea tusei, a gargarei, a gafaitului.

3. Educarea respiratiei:

Respiratia nonverbala:

– Sufla in lumanare;

– Umfla balonul;

– Sufla cu paiul in apa;

– Sufla in trompeta, fluier, muzicuta;

– Sufla in confetti asezate pe dosul mainii;

– Abureste oglinda

– Fotbal pe masa cu un ghemotoc de vata;

Respiratie verbala:

– Pronunta vocalele rar, ritmic, prelung;

– Pronunta ritmic consoane;

– Pronunta grupe de vocale intr-o singura expiratie;

– Pronunta silabe intr-o singura expiratie;

– Numaratul pana la 10 in expir;

4. Dezvoltarea auzului fonematic

– S-a realizat prin jocuri – exercitii de tipul “Cum face?”, exercitii de discriminare auditiva a sunetelor din aceiasi arie de articulare C, G, H, discriminarea auditiva si vizuala a fonemelor C-T, analiza fonetica a cuvintelor care contin sunetul C (despartire in silabe, identificarea sunetelor din silabe, identificarea pozitiei sunetului in cuvant (initial, mediu, final), discriminarea sunetului cu care incepe si se termina cuvantul).

TERAPIA SPECIFICA a presupus parcurgerea urmatoarelor etape:

1. Impostarea sunetului C

S-a demonstrat subiectului pozitia organelor fonatoare la oglinda: varful limbii asezat la baza incisivilor inferiori, partea superioara a limbii ridicata spre palatul moale, buzele usor intredeschise si dintii usor departati.

Procedee de emisie:

– Pentru ca subiectul substituia sunetul C cu T i-am cerut sa pronunte repetat sunetul T (ttttttt) si in acest timp i-am impins limba spre cerul gurii cu o spatula. Deasemenea s-a exersat expirul pe nas cu gura larg deschisa si ridicarea partii posterioare a limbii spre palatul moale.

– S-au executat exercitii de emitere independenta a sunetului C in soapta, apoi pe masura ce pronuntia corecta s-a consolidat, s-a folosit vocea din ce in ce mai puternica.

2. Consolidarea sunetului C

A. Consolidarea sunetului C in silabe

– In silabe directe si inverse: ca, ce, ci, co, cu, ca, ca, ac, ec, ic, oc, uc, ac, ac

– In silabe repetate: caca, ceca, cica, coca, cuca, acac, ecac, icac, ucac, ocac,

Cace, cece, cice, coce, cuce, acec, ecec, icec, ocec, ucec

– In pozitie intervocalica: aca, eca, ica, oca, uca, ace, ece, ice, oce, uci

– In logatomi initiali: con, can, cat, cel, cat, cut, cep, can, can, cam, cet, cos, cun com, cor, cer, car, cum, cut, cic

– In logatomi finali: coc, vic, soc, lac, zic, mac, fac, suc, lac, voc, bic, pac, gic, sac.

– In combinatii consonantice: asc, osc, sco, anc, ect, cra, cro, urc, clu, cla

Elc, ulc, sca, sca, osc, sco

– In combinatie cu diftongi: cea, ciu, coa, cao, cio, cui, ceu, cau, cue, cau, cei

B. Consolidarea sunetului C in cuvinte

– In pozitie initiala

*cuvinte monosilabice: cap, cal, cas, cald, cad, cam, caz, coc, cos, con, cos, cot, cuc, cui, cum, cand, camp, card, corb, cub, curs, colt, coif

*cuvinte bisilabice: caine, cale, casa, cana, capra, carlig, castel, coarda, cobra, cocor, colac, compot, concurs, covor, copac, cupa, covrig, curent, curea, curte, cusca, caiet, carte, cafea, cartof, cada, colac, cuptor

*cuvinte polisilabice: cabana, caciula, caisa, camasa, camila, caramea, capcana, carnetel, cavaler, colier, colivie, colinda, conifer, copilas, copita, corabie, cortina, cozonac, culoare, cuminte, curajos, cununa, curios, cutie, camara, camin, caprioara

*grupe consonante: cladire, claie, clanta, clar, clan, clarinet, clasa, clin, clor, clei, club, clapa, clima, clipa, clocot, closca, cladire, clatita, cleste, clopotel, crai, crap, creanga, creasta, creion, crem, cresa, cret, crin, crocodil, crud, cruce, cravata, creta, crema, creveti, croitor

– In pozitie mediana

* cuvinte bisilabice: acum, bocanc, cocos, doica, ecou, ficat, ficus, foca, fricos, joaca, lacat, lacom, macaz, maica, mica, necaz, nuca, pleca, roca, sacal, sacou, seca, secol, secund, stiuca

*cuvinte polisilabice: autocar, aluneca, bucata, bucatar, bucuros, bunica, duminica, elicopte, epoca, furnica, icoana, jucarie, leoaica, localitate, locomotiva, locuinta, macara, mecanic, medicament, mesteca, miracol, muzica, norocos, ocazie, pericol, picatura

*grupe consonante: arcas, balcon, basca, cascaval, defect, doctor, gasca, injectie, insecta, masca, mascota, morisca, munca, musca, opinca, pusca, ratusca, remorca, scai, scama, scaun, scoala, scobitoare, scoica, scolar, scrum, scump, scut, sfecla, sorcova, spectacol, sticla, sunca, tractor, uscator, vulcan, victorie

– In pozitie finala

*cuvinte monosilabice: atac, bac, bec, bloc, cec, cioc, cuc, dac, foc, fac, grec, joc, leac, loc, mic, mac, nuc, plic, puc, rac, sac, sec, soc, spic, stoc, suc, tac, tic, toc, truc, veac, zac.

*cuvinte bisilabice: amic, batic, berbec, breloc, bumbac, bunic, buric, bursuc, butuc, capac, casnic, ceainic, cojoc, colac, comic, dovleac, esec, haiduc, ibric, laptic, voinic, medic, darnic, fursec, harnic

*cuvinte polisilabice: amestec, anemic, busuioc, cauciuc, domestic, elastic, exotic, identic, intuneric, liliac, mecanic, obraznic, puternic, simpatic, ucenic, zodiac

*grupe consonante: brusc, cerc, calc, circ, disc, melc, parc, porc, prunc, risc, tarc, tanc, teanc, trosc, turc, vasc, adanc, banc

– exercitii pentru diferentierea C-G

Cand-gand, cara-gara, coala-goala, card-gard, creier-greier, lunca-lunga, cat-gat, stanca-stanga, caz-gaz, cura-gura

Cuvinte care contin sunetele C – G: gandac, castig, covrig, catalog, creanga

– exercitii pentru diferentierea C – T: coc-toc, sec-set, cot-tot, poc-pot, corn-torn, sac-sat, care-tare

3. Automatizarea sunetului C

*Exersarea sunetului deficitar in propozitii prin exercitii de pronuntie a unor propozitii simple in care sunetul C se afla la inceput, la mijloc si la sfarsit : Car un cub. /Cos un pic. /Cad din nuc. /Caut un caine. /Plec la bloc. /Fac un foc. /Cana este in camara. /Copilul este cuminte. /Coc un colac in cuptor. /Camelia se culca in cort. /Corina cade din copac. /Luca este la bunica. /Am facut cozonac cu nuca. /Pisica este langa catel. /Sunt pitic dar voinic. Melcul cara casa in carca. /Aduc un plic mic.

*Exersarea sunetului corectat in texte pe care elevul le repeta :

1. “Azi e duminica. Calin, Camelia si Monica sunt acasa. Calin canta la muzicuta. Camelia cauta un joc pe calculator. Monica coloreaza un desen dintr-o carte de colorat. Copiii sunt cuminti si ascultatori. In curand vor incepe sa-si faca temele pentru scoala.

Bunica le pregateste un cozonac cu nuca. Copiii se bucura:

– “O sa mancam cozonac si o sa bem cacao cu lapte!”

2. Raca e cu Nicu la Raluca. Ei i-au adus cadou un canar si o colivie.

Raluca ii serveste cu suc si cornuri cu mac. Dupa ce mananca ei se joaca cu o macara mare. Cand se face seara fiecare pleaca acasa cu gandul la o noua zi de scoala.

*Exersarea sunetului corectat in poezii scurte

Mos cocos cocolos

Vino iute, da-mi un cos

Sa pun in el un cocos

Sa-l fac mama cu bors.

*Exersarea sunetului corectat in ghicitori:

1. Ea este buna la toate,

Ne da carne, ne da lapte,

Iar vitei mititei

Se numesc copiii ei.

(vaca)

2. Cat e vara – cucurigu

Cucurigu – cand da frigu!

Cine-i frate dumnealui?

Cum il cheama?

Poti sa-mi spui?

(cocosul)

3. Mica, dar voinica,

In spate ridica

Sacul cu povara,

Sa-l duca la moara.

(furnica)

*Exersarea sunetului corectat in povestiri dupa imagini. Am prezentat o imagine intiulata “Povestea din ocean”, iar subiectul a dezvoltat o scurta povestioara despre vietuitoarele marine: caracatite, scoici, caluti de mare, raci si o broasca testoasa.

Concluzii:

In urma programului aplicat subiectul pronunta sunetul “c” in vorbirea libera. La progresul programului terapeutic a contribuit cu succes si familia logopatului, care a inteles rolul determinant al grupului familial in corectarea tulburarii de limbaj a copilului.

 

Autor : Teodora Gabriela Satala

>>> Te invităm să evaluezi acest articol:

Deloc Nu prea Asa si asa Este ok Excelent

Deloc Nu prea Asa si asa Este ok Excelent

Deloc Nu prea Asa si asa Este ok Excelent