Când apar tulburările alimentare? 5/5 (1)
5/51

0
616

Cel mai adesea, tulburările de alimentație se strecoară în viața noastră fără a face prea multă gălăgie, fie într-o manieră lentă ce se poate întinde pe mai mulți ani de zile, fie subit. Cu toate acestea, potențialul lor distructiv este unul foarte mare, de aceea este bine să fim informați cu privire la modul în care apar, reușind astfel să îl stopăm înainte de a produce daune prea grave. Există multe tipuri de tulburări alimentare, însă noi ne vom opri asupra celor mai des întâlnite dintre ele: anorexia, bulimia și mâncatul compulsiv.

Anorexia (anorexia nervosa) este o tulburare alimentară ce se manifestă sub forma reducerii drastice a cantității de alimente pe care o mâncăm, cel mai adesea în scopul de a slăbi. Anorexia se poate instala pe nesimțite, prin forma unei preocupări pe care o dezvoltăm pentru alimentația sănătoasă, și prin excluderea din dieta noastră a unor alimente care considerăm că ne pot îngrășa, dar care conțin totuși nutrienți importanți. Acestei preocupări i se poate alătura practicarea excesivă a sportului și luarea de pastile sau alte tratamente pentru slăbit. În timp, adoptăm o dietă tot mai strictă, calculăm obsesiv câte calorii consumăm și petrecem tot mai mult timp gândindu-ne la mâncare. Deși la început alegerea unei diete stricte, din dorința de a slăbi, nu părea a fi o idee prea periculoasă, degenerarea acesteia într-o adevărată obsesie ajunge să implice riscuri grave pentru sănătatea noastră. De aceea, dacă e nevoie să slăbim multe kilograme, e bine să apelăm la ajutorul unui nutriționist care ne poate indica modul cel mai potrivit corpului nostru, în care să o facem. Putem primi indicații medicale cu privire la cum să proporționăm sportul și caloriile în funcție de particularitățile noastre fizice, astfel încât să nu cădem în capcana unei tulburări alimentare.

Bulimia (bulimia nervosa) se poate instala într-un mod similar cu anorexia, izvorând tot dintr-o dorință de a slăbi. În cazul bulimiei, însă, dieta strictă nu este respectată. Dimpotrivă, faptul că trebuie să ne străduim să ne abținem de la a mânca și/sau foamea pe care continuăm să o resimțim ne provoacă adesea puseuri în care mâncăm excesiv. După ce aceste momente trec, ne simțim vinovați gândindu-ne că nu am respectat dieta pe care ne-am impus-o, așa că folosim mijloace prin care să eliminăm forțat mâncarea din corpul nostru prin inducerea vomei, luarea abuzivă de laxative sau diuretice ș.a.m.d. Această tulburare poate trece ușor neobservată, deoarece, spre deosebire de anorexie, ea nu modifică greutatea corpului nostru atât de drastic. Cu toate acestea, ea afectează puternic sănătatea corpului nostru, și poate provoca probleme iremediabile.

Ultima tulburare alimentară menționată aici, este hiperfagia, sau mai simplu spus, mâncatul compulsiv. Hiperfagia poate fi definită drept o adicție pentru mâncare, o pornire de a mânca încontinuu, mult mai mult decât am avea nevoie, fără a ne simți sătui vreodată. Adesea, ne trezim chiar și noaptea cu o foame ce ne face să “golim” frigiderul, după care ne întoarcem la somn. Această tulburare a mâncatului compulsiv se instalează mai devreme decât celelalte două, debutând în copilărie.

Cauzele ce determină apariția acestor boli sunt greu de identificat distinct, însă pot fi de natură psihologică (o stimă de sine scăzută, depresie, anxietate, singurătate, sentiment de neintegrare etc), pot ține de relațiile din viața noastră (relații de familie dificile, suferirea unui abuz fizic sau sexual etc.), pot veni din sfera culturală (presiunea de a ne modela după un ideal fizic de “manechin”), sau se pot datora unei predispoziții genetice.

Aceste tulburări alimentare sunt foarte periculoase și pot provoca probleme de sănătate foarte serioase astfel că nu trebuie sub nicio formă trecute cu vederea. Dacă te regăsești în rândurile de mai sus, și crezi că suferi de o tulburare alimentară, sau te afli în riscul de a dezvolta una, nu ezita să consulți un medic. Pe de altă parte, dacă știi pe cineva care trece prin așa ceva, încearcă să îi oferi sprijin fără a face acea persoană să se simtă vinovată pentru situația în care se află. Sunt numeroși factorii care contribuie la dezvoltarea acestor obiceiuri iar cel mai adesea nu se află sub controlul nostru, ele fiind mai degrabă o reacție la ceva ce ni s-a întâmplat. La urma urmei, cel mai important este să reușim să primim ajutor medical în a stopa tulburarea și să regăsim un echilibru alimentar sănătos.

Surse:

American Psychological Association, Eating disorders. Disponibil la: http://www.apa.org/helpcenter/eating.aspx.

John M. Grohol, Eating disorders (Including anorexia, bulimia and binge-eating). Symptoms and treatments of Eating disorders, PsychCentral. Disponibil la: http://psychcentral.com/disorders/eating_disorders/.

Eating Disorder HOPE, Eating Disorders: Causes, Symptoms, Signs & Treatment Help. Disponibil la: http://www.eatingdisorderhope.com/information/eating-disorder

National Institute of Mental Health, Eating disorders. Disponibil la: http://www.nimh.nih.gov/health/topics/eating-disorders/index.shtml.

Autor: Alexandra Dodiță

Liceunet 

Balacalaureat 2016 

>>> Te invităm să evaluezi acest articol:

Deloc Nu prea Asa si asa Este ok Excelent

Deloc Nu prea Asa si asa Este ok Excelent

Deloc Nu prea Asa si asa Este ok Excelent