Stresanta sau, dimpotriva, bine stimulata, o relatie la serviciu este dublu problematica. Cu siguranta ea este o realitate a lumii organizatiei, prin urmare ea va influenta climatul organizational.
In ce priveste frecventa fenomenului, pe continentul Americii, studiile arata ca un american din trei (38%) afirma ca a avut deja o relatie cu un coleg de serviciu si mai mult de jumatate (55%) afirma ca sunt in relatii actuale cu un coleg de munca. Conform aceluiasi studiu, o treime din societatile americane (33%) au un regulament explicit care interzice relatiile dintre colegii de munca.
Problemele care se pun sunt urmatoarele: necesitatea evitarii unei astfel de relatii, ascunderea ei (daca exista), tipologia problemelor pe care le genereaza o astfel de relatie in sfera organizatiei. Specialistii explica factorii aparitiei si cresterii frecventei relatiilor romantice la locul de munca: cresterea palmaresului activitatilor feminine a dus la aparitia de locuri de munca mixte in organizatii, acolo unde tot mai multi angajati ajung sa-si petreaca mare parte din timpul unei zile, deseori si week-end-urile; poate fi vorba de implicarea in munca de echipa (pana la daruire totala, se poate spune, atunci cand dispar granitele dintre ceea ce inseamna conlucrare in scop profesional si relationare intr-un scop extins; de fapt se ajunge la inflationarea nevoii de relationare, la iradierea scopului restrans- astfel, asemenea unui vortex (care la baza are o viteza mare si o presiune mica), creste relatia- o curba in spatiu, care antreneaza materie din ce in ce mai multa, castiga in consistenta odata cu cresterea presiunii.
Pentru unii relatiile romantice la locul de munca se nasc ca o alternativa interesanta si satisfacatoare pentru petrecerea timpului liber. Oricum s-ar petrece lucrurile, cert este ca organizatiile ocupa in zilele noastre locul central in viata tot mai multor angajati- a te identifica cu munca ta, este un element esential al vocatiei profesionale.
Studiul relatiilor romantice la locul de munca exclude: relatiile de prietenie trainica ce sunt caracterizate de intimitate psihologica, dar nu si de intimitate fizica, de asemeni si relatiile dintre persoanele casatorite care detin si conduc impreuna o afacere sau care lucreaza in aceeasi organizatie.

Premisele fundamentale pentru aparitia atractiei interpersonale la locul de munca
In contextul interactiunilor profesionale (in cadrul caruia se manifesta proximitatea, ca si intalnirea repetata a partenerilor, in diverse ipostaze) poate fi usor descoperita similaritatea in atitudini, stil de lucru, stil de viata, valori. Locul de munca reprezinta un potential pentru a face sa se resimta si sa se manifeste atractia dintre colegii de lucru; la acest potential se adauga si nevoia obiectiva sau subiectiva a unora dintre angajati de a-si petrece mai mult timp la birou. Astfel scena actorilor din campul organizational se complica, adica, alaturi de comportamentele profesionale se manifesta acum  prietenii, iubiri, aliante, oricum ar fi, relatiile profesionale se contamineaza grav, afectand climatul orgnizational. Acest lucru se intampla deoarece aceste relatii au implicatii in planul activitatii profesionale si in planul grupului de lucru; oricum, aceste relatii nu fac parte din peisajul oficial al oganizatiei, fie ca situatia este evaluata negativ sau neutru de catre colegii de lucru ai partenerilor romantici (acestia isi pot exprima direct sau indirect nemultumirea, prin plangeri, respectiv prin scaderea coeziunii grupului si scaderea performantei).

Structura unei relatii romantice la locul de munca
Nota definitorie a relatiilor romantice la locul de munca este aceea ca in experienta ei nu sunt doi oameni, ci trei protagonisti; acestia sunt: partenerii romantici si fiecare celalalt- coleg de lucru, sef sau subordonat; astfel, angajatii discuta mai ales daca seful are o relatie cu un coleg (colega), despre beneficii, precum si despre felul in care ii ameninta aceasta relatie (amenintare pentru individ si pentru intreaga echipa); desigur, aceste relatii (pot fi chiar si sincere), pot prejudicia coeziunea intregii echipe- deja noi granite se traseaza, partenerul implicat in relatia amoroasa este izolat (valabil in cazul relatiilor amoroase ierarhice). Data fiind amenintarea, discutiile au un continut preponderent negativ; studiile realizate pe aceasta tema arata ca in cursul barfei, este redefinita realitatea partenerilor romantici de catre angajati, care astfel adapteaza aceasta realitate la asteptarile lor, la grijile si temerile pe care si le fac; este necesar ca aceasta realitate sa fie inteleasa de catre ei, pentru ca pe urma ei, angajatii, sa-si poata reajusta atitudinea fata de fiecare dintre partenerii romantici (colegi, sefi, subordonati).

Dimensiunile de interes ale relatiilor romantice la locul de munca
Relatiile romantice la locul de munca aduc in discutie probleme legate de dragoste, sex, putere, familie, norme de etica ce privesc comportamentul adecvat la locul de munca.
    In ce priveste sexul la locul de munca, exista observatii ale unor specialisti, care recadreaza fenomenul, observatii ce sunt ingrijoratoare in contextul actualei filosofii a familiei traditionale: astfel, Lobel (1993) spune ca sexualitatea nu poate fi eradicata la locul de munca, ca o componenta incontestabila (care exista in sine) a relatiilor dintre barbati si femei, oriunde s-ar desfasura aceste relatii, indiferent de natura lor; el spune: sexualitatea presupune constiinta de sine si de ceilalti, in termenii atitudinilor si conduitei sexuale, iar manifestarile ei nu pot fi ascunse sau inhibate de prescriptii de genul „la locul de munca oamenii ar trebui sa se comporte ca niste profesionisti, nu ca niste fiinte sexuale”. De altfel, exista psihologi organizationali care spun ca aceste relatii amoroase la locul de munca nu sunt neaparat daunatoare: faptul de a fi indragostit procura o bucurie de viata si un entuziasm care pot influenta benefic viata profesionala. Totusi, spune Gerard Pavys mai departe, organizatia nu trebuie inteleasa ca un teren de vanatoare, iar regulile organizationale trebuie respectate cu scrupulozitate...si, mai ales, atentie la flagrant delict! (adica se recomanda discretie totala). Poate aceasta totala discretie sa rezolve toate problemele legate de acest gen de relatii? Parerii ca aceasta recomandare este valabila doar pentru termen scurt, subscriu si alte persoane; viata a demonstrat ca spirala dragostei (chiar cu nabadai sa fie ea), de fapt nu este o spirala, ci este un helix. Dar, desigur, Gerard Pavys se refera la acele tipuri de relatii care sunt unice ca frecventa, la locul de munca; daca s-a consumat actul, comportamentul a incetat, pericolul a trecut... de altfel, sunt specialisti in domeniu care apreciaza ca relatiile romantice la locul de munca trebuiesc definite in termeni comportamentali, intrucat fara manifestarile comportamentale ale atractiei, idila ar fi dificil de remarcat si, prin urmare, improbabil de a avea vreun efect asupra grupului de lucru. Deci aceste relatii (caracterizate prin atractie sexuala) sunt aduse la cunostinta grupului de lucru prin comportamentul partenerilor romantici.

Consecinte asupra dinamicii echipei - mecanismul generator de frustrare
Existenta unei relatii romantice intre doi membri ai unei echipe de lucru este generatoare de anumite probleme deloc neglijabile: mai ales in grupurile mici, un fenomen de risc este acela de a vedea dezvoltandu- se un fenomen de coeziune intre doi membri (o conspiratie, perceputa a avea scopuri amenintatoare pentru ceilalti membri ai grupului): astfel, doua persoane care traiesc o istorie personala creeaza in echipa lor de munca un subgrup, o zona prvilegiata de schimb de informatii, unde troneaza o relatie de incredere mai intensa intre cei doi membri, decat fata de oricare alt membru al echipei; deoarece fluiditatea schimbului este privilegiata, impartasirea informatiei catre ceilalti membri ai echipei este lipsita de transparenta, iar, in asemenea cazuri, ceilalti colegi pot dezvolta un sentiment de excludere; dupa cateva incidente, chiar si minore, acest sentiment poate sa creasca in intensitate, sa se transforme in suspiciune si sa genereze, in sanul echipei, fenomene de clan (care sunt in mod extrem prejudiciabile)- astfel ca un cuplu trebuie sa presteze un efort suplimentar, sa se concentreze, in cadrul unei echipe, asupra unei comunicari deschise cu ceilalti membri. Importanta acestui tip de maniere este orientata spre neglijarea colegilor, spre a da curs tuturor invitatiilor din partea lor (la un pahar, la o bere, de exemplu).

Intelegerea dinamicii reactiilor colegilor de serviciu fata de partenerii romantici la locul de munca
    Modelul conceptual al dinamicilor puterii in relatiile romantice la locul de munca a fost propus de Mainiero. Autorea abordeaza puterea din perspectiva teoriei schimbului social ca functie a dependentei relative a fiecarui partener de celalalt in virtutea resurselor care sunt tranzactionate in relatie:
Intr-adevar, initiatorul unei relatii romantice intr-o organizatie castiga putere; pentru ca seductia este o susa de putere: puterea de seductie personala, iar orice putere presupune o relatie (aceasta relatie este asimetrica, ea trebuie permanent echilibrata, daca se supune legilor fizicii, cu ajutorul anumitor resurse ale puterii). Daca detine aceasta putere, initiatorul poate controla incertitudinea, ori, cel care poate controla aceasta incertitudine are putere asupra actorului pentru care aceasta este importanta. Deci, puterea fiecaruia consta in capacitatea de a lua in stapanire incertitudinea prin faptul de a avea succes intr- un anumit lucru sau prin faptul de a furniza o anumita informatie (astfel, acest actor combate dependenta). In relatiile in care exista un dezechilibru al puterii (de exemplu o dependenta mai mare a unuia dintre partenerii romantici de celalalt si de relatie), apare un potential de exploatare a relatiei de catre partenerul cu dependenta mai mare, potential care este mai puternic in relatiile romantice ierarhice la locul de munca, care, astfel, prezinta un punct de atractie mai intens in comparatie cu relatiile laterale (intre colegi de pe acelasi nivel ierarhic in organizatie). Grupul este perceput de catre colegii de lucru ca o coalitie (delimitata prin granite de restul sistemului echipei); coalitia inseamna o alianta in care partenerii urmaresc scopuri care nu au legatura cu obiectivele organizatiei (sau ale grupului); aceste scopuri urmarite de partenerii romantici pot chiar periclita securitatea si stabilitatea postului vreunui angajat; evident ca atunci sunt urmarite indiciile acestui potential de exploatare a relatiei de catre unul dintre partenerii romantici, urmare a nevoii de evaluare a amenintarii percepute. Aceasta stare de lucruri afecteaza puternic dinamica grupului de lucru, impactul fiind foarte negativ atunci cand angajatii isi percep pozitiile in cadrul echipei sau raporturile de lucru cu unul dintre parteneri.

Implicatii etice
Managerii de resurse umane spun ca nu este permis managementului sa se implice in astfel de relatii formate intr-o organizatie. Dar exista si cazuri in care salariatii trebuie sa informeze in mod direct pe superiorii ierarhici, atunci cand respectiva relatie amoroasa naste un conflict de interese; in general, angajatii sunt sceptici cu privire la capacitatea si disponibilitatea partenerilor romantici de a face o delimitare clara intre obligatiile vietii de cuplu si obligatiile de rol in cadrul organizatiei, motiv pentru care atunci cand se infiripa o relatie personala pe domeniul profesional, angajatii tind sa urmareasca si sa evalueze capacitatea partenerilor romantici de a-si promova interesele pesonale in cadrul relatiei intime la locul de munca; in general, angajatii sunt sceptici cu privire la capacitatea si disponibilitatea partenerilor romantici de a face o delimitare clara intre obligatiile vietii de cuplu si obligatiile de rol in cadrul organizatiei, motiv pentru care atunci cand se infiripa o relatie personala pe domeniul profesional, angajatii tind sa urmareasca si sa evalueze capacitatea partenerilor romantici, care este periclitata de interventiile si tranzactiile celuilalt intr-un domeniu incontrolabil pentru ei.

Avantaje si dezavantaje ale relatiilor la locul de munca
Printre dezavantaje se numără:
- faptul de a avea o relatie intima va starni in mod evident barfa colegilor. Acest lucru nu poate fi impiedicat in nici o forma (cei doi parteneri implicati in relatie nu ar trebui sa divulge prea multe amanunte personale; acestea se vor regasi cu siguranta in continutul barfelor);
- in eventualitatea in care unul dintre parteneri ocupa o functie superioara in ierarhia companiei, ar putea apare conflicte de putere in cuplu;
-  ar putea interveni o senzatie de satietate, dat fiind ca partenerii relatiei sunt peste tot impreuna: acasa, pe drum spre serviciu, la serviciu, momentele de singuratate vor fi mai putine, timpul petrecut in comun creste in dafavoarea timpului separat.
- sefii ar putea sa nu priveasca cu ochi buni dezvoltarea unei povesti de dragoste in cadrul firmei lor.  
Printre avantajele unei relatii romantice la locul de munca s-ar putea enumera:   
  - favorizarea adaptarii in grupul de munca (mai ales pentru persoanele timide);
 - suportarea mai facila a orelor suplimentare, chiar cresterea implicarii in sarcina, favorizandu- se astfel cresterea motivatiei la locul de munca.

Concluzii
In cazul aparitiei unor asemenea relatii la locul de munca, partenerii trebuiesc consiliati privind conduita la locul de munca si implicatiile relatiei lor asupra echipei, avand in vedere si evolutia relatiei romantice in timp, impunand adaptarea grupului la schimbarile survenite- de exemplu destramarea relatiei romantice si necesitatea revenirii la statutul de simpli colegi de lucru a vechilor parteneri. Oricum, in definitiile locului de munca nu intra relatiile romantice, loc in care sunt asteptate conduite profesioniste si respectarea obligatiilor profesionale. Dragostea la locul de munca include dimensiunea dreptatii, a eticii si moralitatii, perspectiva care plaseaza relatia celor doi parteneri in campul evaluarilor celorlalti (din motive dezbatute deja in acest articol).   

BIBLIOGRAFIE:

1. Asociatia de Stiite Cognitive din Romania: Revista  Asociatiei de Psihologie Industriala si Organizationala, Psihologia Resurselor Umane,  vol. 1, nr. 2, , pg. 12,  2003
2. Bogathy, Zoltan: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala, ed. Polirom, 2007, pg. 333-347;
3. Craiovan, Mihai Petru (2006): Psihologia resurselor umane, Ed. Universitara, pg. 230- 235
3. Gerard Pavys- interviu pentru  Le Journal du Net
4. Mainiero, L. A. (1986): A review and analysis of power dynamics in organisational romances. Academy of Management Review, vol. 11, pg. 750
5. Pierce, C.A. Byrne, D., Aguinis, H. (1996): Atraction in organisations: a model of workplace romance, Journal of organisational behavior, nr. 17, pg 5- 32
6. Quinn R.E. (1977): Coping with Cupid: The formation, Impact and Management of romantic relationships in organisations. Administrativ Science Quaterly, nr. 22, pg. 30
7. http://www.lefigaro.fr/flash-actu/2008/02/11/01011-20080211FILWWW00656-usa-la-romance-s-invite-au-travail.php-


 Autor: Kablan Hilda